După Bulgaria, Belarus și Hong Kong, o nouă țară apare pe harta mondială a capitalelor cu proteste de stradă masive.

Este vorba de Thailanda, unde zeci de mii de manifestanţi s-au adunat sâmbătă seară, în apropierea fostului palat regal din Bangkok, pentru a cere demisia prim-ministrului și mai multă democraţie. În mod neașteptat, unii dintre protestatari au îndrăznit să vorbească și despre o reformă a monarhiei, un subiect considerat tabu în Thailanda, notează AFP, preluată de Agerpres.

După această manifestaţie, cea mai importantă după mulţi ani, un nou miting este prevăzut duminică dimineaţă în faţa sediului guvernului. Organizatorii așteaptă cel puțin 10.000 de persoane.

Sub o mare de umbrele multicolore pentru a se proteja de ploaia care a continuat să cadă, peste 18.000 de persoane potrivit poliţiei, „zeci de mii” potrivit organizatorilor, au ascultat sâmbătă până târziu în noapte discursurile figurilor emblematice ale mişcării.

Corespondenţi ai agenţiei France Presse au evaluat mulţimea la circa 30.000 de persoane, cea mai mare manifestaţie de la lovitura de stat din 2014 care l-a adus la putere pe premierul Prayut Chan-O-Cha, un fost militar organizator al puciului.

Unii participanţi au lansat un apel la democratizarea instituţiilor, eradicarea corupţiei şi reducerea decalajului dintre bogaţi şi sărăci în Thailanda, una din ţările cele mai marcate de inegalităţi la nivel mondial.

Manifestaţia a început la orele după-amiezii în campusul Universităţii Thammasat, scenă în 1976 a unui masacru, când zeci de studenţi cerând democraţie au fost ucişi de forţele de ordine sprijinite de miliţii ultra-regaliste.Opozanţii s-au deplasat apoi la Sanam Luang, o piaţă situată în faţa cunoscutului Mare Palat, unde sunt organizare ceremoniile regale. Mulţi intenţionau să îşi petreacă noaptea acolo. Duminică, un nou marş urmează să se desfăşoare în centrul capitalei.

„Poliţia a primit consemnul să dea dovadă de răbdare. Manifestanţii se pot aduna, dar paşnic şi în cadrul legii”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al guvernului, Anucha Burapachaisri. Protestatarii, care defilează aproape zilnic din vară, regrupează tineri, studenţi şi orăşeni, dar li s-au alăturat şi alţi militanţi, aparţinând mişcării „cămăşilor roşii”, apropiată fostului premier în exil Thaksin Shinawatra în exil.

„Tinerii din această ţară nu văd niciun viitor”, a afirmat sâmbătă, într-un comunicat, fostul premier Thaksin Shinawatra, alungat de la putere de o lovitură de stat în urmă cu 14 ani.

În centrul revendicărilor se află încetarea „hărţuirii” opozanţilor politici, dizolvarea parlamentului cu demisia premierului Prayut Chan-O-Cha şi revizuirea Constituţiei din 2017, redactată în perioada juntei militare şi considerată prea favorabilă armatei.

O parte dintre opozanţi a avut curajul să atace instituţia monarhului. Ceva nemaiîntâlnit în Thailanda unde, în pofida a numeroase schimbări de regim (12 lovituri de stat din 1932), monarhia a rămas până în prezent de neatins, protejată de una din cele mai severe legi de lezmaiestate din lume.

Solicitările manifestanţilor sunt îndrăzneţe: ei doresc neamestecul regelui în problemele politice, abrogarea legii privind crima de lezmaiestate şi reîntoarcerea bunurilor Coroanei sub controlul statului, revendicări considerate inacceptabile de către guvern.

Suveranul thailandez, dincolo de statului de monarh constituţional, dispune de o influenţă considerabilă pe care o exercită cel mai frecvent din umbră. Actualul monarh, Maha Vajiralongkorn, urcat pe tron în 2016 la moartea tatălui său, veneratul rege Bhumibol, este o personalitate controversată.