Procesul Huawei împotriva statului român a fost suspendat. Decizia CJUE poate schimba regulile privind rețelele 5G

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea de Apel București a suspendat procesul prin care Huawei contestă decizia statului român de a interzice utilizarea echipamentelor companiei în rețelele 5G, până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va pronunța o hotărâre într-un dosar similar din Estonia, potrivit juristnews.ro.

Decizia instanței române arată că soluția europeană este considerată relevantă pentru modul în care va fi analizată legalitatea restricțiilor impuse furnizorilor de echipamente telecom din motive de securitate națională.

Miza depășește cazul Huawei. Hotărârea CJUE este așteptată să clarifice în ce condiții statele membre ale Uniunii Europene pot exclude furnizori considerați cu risc ridicat din infrastructurile 5G, fără a încălca legislația europeană privind piața internă și concurența.

Curtea de Apel București a suspendat judecata

La termenul din 1 iulie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea procesului în baza articolului 413 alin. (1¹) din Codul de procedură civilă, până la soluționarea cauzei C-354/24 Elisa Eesti de către CJUE.

Prin aceeași hotărâre, instanța a amânat și analizarea solicitării privind suspendarea cauzei ca urmare a sesizării Curții Constituționale a României, precum și cererile referitoare la administrarea unor probe suplimentare. Soluția poate fi atacată cu recurs pe toată durata suspendării.

De la decizia CSAT la procesul intentat de Huawei

Litigiul are la origine Hotărârea nr. 35 din 21 februarie 2024 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin care a fost respinsă solicitarea Huawei privind autorizarea utilizării echipamentelor sale în rețelele 5G din România.

La câteva zile distanță, prin Decizia nr. 81 din 29 februarie 2024, semnată de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, Guvernul a oficializat respingerea solicitării formulate de Huawei Technologies SRL, Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Technologies Co., Ltd.

Autoritățile au argumentat că măsura a fost adoptată în urma evaluărilor instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, care au analizat riscurile, amenințările și vulnerabilitățile asociate infrastructurilor de comunicații. În fundamentarea deciziei au fost invocate și obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene, NATO și al parteneriatelor strategice.

Legea 5G adoptată în 2021 a schimbat regulile pieței

Actualul litigiu are la bază Legea nr. 163/2021 privind securitatea rețelelor 5G, care stabilește că operatorii telecom pot utiliza doar echipamente și programe software provenite de la producători autorizați de Guvern, pe baza avizului conform al CSAT.

Adoptarea legii a venit după semnarea Memorandumului 5G dintre România și Statele Unite, într-un context în care Huawei și ZTE furnizau o parte importantă din infrastructura operatorilor telecom din România.

În iunie 2023, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să reducă dependența de furnizorii considerați cu risc ridicat, inclusiv Huawei, apreciind că aceștia pot reprezenta vulnerabilități pentru securitatea Uniunii Europene.

Huawei contestă atât decizia Guvernului, cât și legea

În aprilie 2024, patru companii din grupul Huawei au deschis acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea Deciziei nr. 81/2024.

Compania a susținut că măsura adoptată de autoritățile române nu s-a bazat pe o evaluare obiectivă și nici pe constatări concrete privind activitatea Huawei.

Justitie: Sursa foto: Freepik

În aprilie 2026, Curtea de Apel București a admis cererea reclamantelor de sesizare a Curții Constituționale, trimițând spre analiză excepția de neconstituționalitate privind Legea nr. 163/2021 și mai multe articole ale acesteia.

De ce este important dosarul Elisa Eesti

Suspendarea procesului din România este legată de cauza C-354/24 Elisa Eesti, aflată pe rolul CJUE.

În acest dosar, instanța europeană trebuie să stabilească dacă legislația Uniunii permite statelor membre să restricționeze utilizarea echipamentelor unor furnizori considerați cu risc ridicat din motive de securitate națională și în ce condiții astfel de măsuri respectă principiile proporționalității și concurenței.

În concluziile sale, avocatul general Tamara Ćapeta a arătat că protejarea securității naționale rămâne competența statelor membre, însă măsurile adoptate trebuie să fie justificate, nediscriminatorii și să poată fi verificate efectiv de instanțe.

România, printre statele cele mai dependente de tehnologia Huawei

Potrivit unui studiu citat de Economedia, România ocupa în 2023 locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește dependența de echipamente Huawei pentru rețelele 5G, aproximativ 79% din infrastructură bazându-se pe tehnologie chinezească.

Pe de altă parte, un studiu comandat de Huawei și realizat de Dentons și Audytel estima încă din 2021 că excluderea companiei de pe piața telecom din România ar putea genera pierderi de aproximativ 2,7 miliarde de euro.

Până la pronunțarea CJUE în cauza Elisa Eesti, procesul din România rămâne suspendat. Hotărârea instanței europene este așteptată să stabilească repere importante pentru toate statele membre care au adoptat sau intenționează să adopte restricții privind furnizorii de echipamente 5G invocând motive de securitate națională.