ÎCCJ îl contrazice pe Bolojan în disputa privind restanțele salariale ale magistraților: Este fără precedent

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind sesizarea Curții Constituționale în cazul restanțelor salariale ale magistraților și susține că acestea „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.

„Este fără precedent”. Înalta Curte, după mutarea anunțată de Bolojan privind restanțele salariale ale magistraților

Într-un comunicat, reprezentanții ÎCCJ arată că nu vor comenta în spațiul public aspecte care fac obiectul unui dosar aflat pe rolul instanței și atrag atenția că acestea trebuie analizate exclusiv prin procedurile prevăzute de lege.

Instanța supremă califică drept „fără precedent” situația în care una dintre părțile dintr-un proces formulează acuzații publice privind neconstituționalitatea conduitei instanței înainte ca dosarul să fie soluționat definitiv.

ÎCCJ. Sursa foto: EVZ

Precizările făcute de Înalta Curte

ÎCCJ face referire și la statutul actual al Guvernului, arătând că Executivul este unul demis, care își exercită atribuțiile doar pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou cabinet.

„Competențele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție”, se arată în comunicatul instanței.

Totodată, Înalta Curte avertizează că astfel de declarații pot afecta independența sistemului judiciar.

„O asemenea conduită afectează independența justiției” și încrederea publicului că litigiile sunt soluționate exclusiv în instanță, pe baza legii și a argumentelor juridice, nu prin declarații publice sau presiuni din partea uneia dintre părți, transmite ÎCCJ.

La finalul comunicatului, instanța arată că, într-un stat de drept, disputele juridice trebuie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, iar argumentele trebuie susținute exclusiv în fața judecătorilor.

Anunțul făcut de Bolojan

Reacția ÎCCJ vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un conflict de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anunțul a fost făcut în contextul procesului privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. În cazul în care obligația nu ar fi executată, Guvernul ar putea plăti penalități de 1% pe zi, echivalentul a aproximativ 48 de milioane de lei zilnic.

Decizia Curții de Apel nu este definitivă, iar recursul urmează să fie judecat pe 9 iulie la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Premierul interimar: În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici

Premierul interimar susține că instanțele nu pot interveni în deciziile privind distribuirea fondurilor publice.

„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv pentru plata restanțelor salariale din sistemul de justiție, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, fapt care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a amintit și că, printr-o ordonanță adoptată în 2023, ordonatorii principali de credite nu mai puteau acorda majorări salariale, susținând că această regulă nu a fost respectată în sistemul judiciar.

Premierul a avertizat că o hotărâre definitivă prin care Guvernul ar fi obligat să achite aceste sume ar avea un impact major asupra bugetului de stat.

„Alocarea acestor sume s-ar putea face fie prin majorarea deficitului, destul de serios, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie prin majorarea impozitelor și taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să o facă. Am declanșat acest conflict de natură constituțională, considerând că nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și care își aprobă și sentințele, fiind, oricum am spune, direct interesată într-o astfel de situație, care, dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare”, a afirmat Ilie Bolojan.