Se discută mult în aceste zile, în presa anti-PSD îndeosebi, despre eșecul lui Dan Barna la prezidențialele din 2019. Ca alegător care l-am votat pe Dan Barna și ca istoric al clipei care a semnat comentariul De ce l-am votat pe Dan Barna (printre puținii din presă care au cutezat să recunoască în scris pe cine a votat), cred că am și eu dreptul să intervin în această dezbatere.

Mai ales că, după cum se știe, eu nu sînt nici anti-PSD, dar nici pro -PSD. M-am lecuit demult de jurnalismul sub forma chibițărelii electorale. Dacă îl critic pe Klaus Iohannis mai mult decît pe alți politicieni o fac din disperarea de a vedea că președintele a fost și este ocolit de întreaga presă în materie de observații critice. Asta în condițiile în care președintele trebuie să fie cel mai supravegheat politician de către presă.

Pentru sănătatea unui președinte e bine să aibă parte și de puțină fiere, nu numai de miere. Eșec în cazul lui Dan Barna e puțin spus. Exact ar trebui să-i spunem, dezastru. Scorul obținut de Dan Barna în primul tur (14%) trebuie raportat întîi și-ntîi nu la intrarea în turul al doilea, ci la scorul obținut de USR la europarlamentare (22,36%) și la parlamentarele din 2016 (9%). Saltul de la 9 la 22% sugera un scor și mai mare la prezidențiale.

Mai ales că prezidențialele sînt alegeri cu miză reală în bătălia pentru putere. Dan Barna a obținut 14%. O diferență însemnată față de candidatul PSD. Asta în condițiile în care la prezidențiale, beneficiind de 3 zile, Diaspora a putut vota mai mult ca niciodată în istoria postdecembristă. La europarlamentare, USR a făcut mare gălăgie pe tema Diaspora n-a putut vota. S-a lăsat să se înțeleagă că dificultățile, puse pe seama PSD, au defavorizat USR. Dacă s-ar fi putut vota cît a vrut Diaspora, USR ar fi fost ca scor peste PSD. Ei, uite că a votat și rezultatul a fost un scor cu mult sub candidatul PSD obținut de candidatul USR! Cînd au venit rezultatele din Diaspora, șocul s-a amplificat.

Dan Barna era creditat cu un scor peste Klaus Iohannis. A obținut doar 23% în Diaspora. Despre acest dezastru au scris – repet – cu precădere jurnaliști anti-PSD. S-au pronunțat și lideri USR, dintre adversarii lui Dan Barna, în genul lui Cosette Chichirău. Un posibil clasament al cauzelor de aceștia invocate ar arăta astfel: 1) Dan Barna a evitat să-l atace pe Klaus Iohannis. 2) Dan Barna a ezitat să sprijine Guvernul Ludovic Orban. 3) Dan Barna e „moartea pasiunii”. E mai mult decît interesant că nici un jurnalist din zona anti-PSD, nici un politician USR n-a scos o vorbă despre posibila Operațiune anti-Barna a generalilor lui Klaus Iohannis. Interesant, dar și curios în același timp.

Ei știu, ca și mine, că în această campanie nu PSD a fost principalul adversar al USR, ci PNL. Că între candidatul PNL, Klaus Iohannis, și candidatul PSD, Viorica Dăncilă a fost o înțelegere nescrisă de a-l lucra pe Dan Barna. Despre Operațiunea Viorica Dăncilă în turul al II-lea, Dan Barna umilit, am mai scris. Refuzul lui Klaus Iohannis de a participa la o confruntare cu Viorica Dăncilă îmi dă dreptate. Ar fi avut curajul Rareș Bogdan, Raluca Turcan, Alina Gorghiu să justifice refuzul prin dreptul lui Klaus Iohannis de a nu se „coborî” pînă la nivelul lui Dan Barna? Klaus Iohannis îl învingea pe Dan Barna în turul al II-lea. Da, dar cu prețul unei campanii în care românii și-ar fi dat seama că Klaus Iohannis e, vorba lui Caragiale, o nucă seacă, dar cu coaja groasă.

Fără a exclude Lucrătura generalilor, eu cred că principala cauză a dezastrului a fost abaterea lui Dan Barna de la esența Programului USR: Un alt fel de politică. Despre acest Program am scris de mai multe ori ca Istoric al clipei. Voi reveni iar și iar asupra nevoii cruciale pentru România intrării în veac de un Alt fel de politică. Înțelegînd prin asta o politică net diferită de cea dusă pînă acum de clasa politică românească, învechită în rele. Ceea ce eu numesc Bordelul politic, în care prestează toate partidele tradiționale, PSD, PNL, PMP, ALDE, UDMR, nu poate să nu scîrbească pe un tînăr educat după 1990, pentru un membru al clasei numite de mine Proletariatul digital. Un Alt fel de politică înseamnă un altfel decît politica dusă nu numai de PSD, dar și de PNL.

Formarea Guvernului Orban are toate datele politicii vechi, influențate nu de comunism , ci de fanariotism. Compromisuri josnice, demagogie de cea mai proastă speță, miniștri aleși după criterii de nepotism, de amantlîc și de camarilă a lui Ludovic Orban sau Klaus Iohannis. Evident, PSD a întruchipat și întruchipează politica veche, fanariotă. Din acest punct de vedere, USR n-a greșit concentrîndu-și atacurile asupra PSD. Da, dar ca și PSD, toate celelalte partide, în frunte cu PNL practică Vechea Politică Noutatea fascinantă presupusă de USR consta în contestarea tuturor partidelor tradiționale. Interviul dat de Dan Barna la Gîndurile lui Cristoiu m-a sedus tocmai prin depășirea contestării PSD, unui singur partid, așadar, pentru contestarea întregii clase politice.

Prin Dan Barna, USR propunea o schimbare radicală a clasei politice postdecembriste. O schimbare cerută de generații de tineri care pleacă în străinătate nu pentru o viață mai bună, ci pentru un alt climat de afirmare. Cu un astfel de Program, Dan Barna s-ar fi adresat unui alt electorat decît cel scos la vot de mașinăriile de partid. Există un astfel de electorat? Firește că există. Ne-o confirmă scorurile obținute de Mircea Diaconu și Theodor Paleologu. Scoruri însemnate obținute de candidați care n-au beneficiat de mașinăriile de partid. Scoruri obținute tocmai pentru că ei au apărut unei părți a electoratului ca altfel de politicieni.

Prezența la primul tur a fost de doar 48%. E limpede că o mare parte din electorat a dat un vot de blam presupusului blat dintre PNL și PSD ca expresie a mișmaș -urilor tipice clasei politice vechi, ținînd de ceea ce Răzvan Theodorescu numea România tranzacționistă. Acest electorat nu s-a regăsit în Dan Barna. Și asta numai și numai pentru că Dan Barna și-a limitat contestarea la PSD. Și asta numai și numai pentru că Dan Barna n-a respectat Programul Un alt fel de politică. Î n felul acesta, Dan Barna s-a adresat pînă la urmă tot electoratului reprezentat de Klaus Iohannis.

Prin mișcările strategice inteligente – căderea Guvernului PSD, investirea Noului Guvern – Klaus Iohannis a ocupat peste noapte primul loc în ierarhia Luptătorilor anti-PSD. Dan Barna nu putea fi decît al doilea. Altfel ar fi stat lucrurile dacă Dan Barna ar fi dat curs sloganului Un altfel de politică. Pe temeliile acestui Program, Klaus Iohannis putea fi făcut zob. Să dăm un exemplu. Campania lui Klaus Iohannis s-a bazat pe aserțiunea: PSD e vinovat de 30 de ani de dezastrul țării. Eu, Klaus Iohannis, lupt nu numai împotriva PSD-ului, condus de Viorica Dăncilă, dar și a PSD-ului condus de Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta.

Se știe însă că Klaus Iohannis a fost premierul lui Mircea Geoană în 2009 și posibilul vicepremier al lui Victor Ponta în 2013. Autoprezentarea sa drept Luptător neînfricat împotriva PSD e un caz tipic de demagogie politicianistă. Un nărav tipic clasei politice vechi, chitită pe păcălirea Poporului. A invocat Dan Barna în campania pentru primul tur această picotire a Poporului tipică politicii vechi fanariote? Îl obliga la asta Programul Un alt fel de politică. Î n plină campanie s-a format noul Guvern. Formarea noului Guvern a stat sub semnul tuturor năravurilor tipice Vechii Politici.

A zis ceva Dan Barna despre Bordelul politic tipic formării acestui Guvern? A cerut PNL să nu se concubineze cu ALDE, pînă mai ieri în concubinaj cu PSD? A zis ceva Dan Barna despre Ion Ștefan? A zis ceva despre dubioasa trecere a Transelectrica și Transgaz la secretariatul general al Guvernului, pentru ca Ludovic Orban să poată satisface Camarila sa? N-a zis. Dacă ar fi susținut Programul pentru care a fascinat USR – un alt fel de politică, ar fi trebuit să zică. USR se află la răscruce. Formațiunea trebuie să revină la ceea ce lăsa impresia că este: O formațiune a unui electorat scîrbit de vechea politică.

Pentru această analiză internă trebuie să răspundă la întrebarea: Dan Barna n-a respectat sloganul Un altfel de politică? Pentru că așa i-au zis strategii de campanie sau pentru că e incapabil să susțină un astfel de slogan?