Primul vampir nu a fost în România. Țara vecină care se laudă cu înaintașul lui Dracula

Într-un sat izolat din Serbia, cu 300 de ani înainte, se conturează prima poveste documentată despre un vampir: Petar Blagojevic. Kisiljevo, aflat la 100 km est de Belgrad, încearcă azi să-și reia statutul de „leagăn al vampirilor”, mizând pe potențialul turistic al acestei legende uitate.

Primul vampir, înainte de Dracula

Locul-cheie este un cimitir modest, ascuns între lanuri de porumb și un lac liniștit. Acolo, în vara anului 1725, sătenii l-au dezgropat pe Petar Blagojevic, suspectând că revenea noaptea din morți pentru a-i omorî pe cei din sat.

Potrivit mărturiilor, trupul lui era intact, iar când i-au înfipt un țăruș în inimă, sângele ar fi țâșnit proaspăt din gură și urechi. Evenimentul a fost relatat în ziarul de curte al Vienei  „Wienerische Diarium”  și a devenit primul caz vampiric consemnat oficial.

Sursa foto: X

Cuvântul „vampir” s-a născut dintr-un raport medical greșit

În contextul ocupației austriece, autoritățile din Viena au trimis o comisie medicală pentru a investiga cazul. Așa a apărut pentru prima dată, în documente oficiale, termenul „vampir” cuvânt a cărui origine exactă rămâne necunoscută. Istoricii susțin că ar putea deriva din termenul slav „upior”, care înseamnă „ființă malefică”.

Gigi Becali s-a enervat și nu a mai cumpărat atacant. „Ce, suntem cioflingari?”

Ce spune ⁠Claudia Ghitulescu despre poza cu unul dintre frații Tate

Cel mai probabil, austriecii au auzit pronunția greșită a cuvântului și au transcris-o eronat în raportul oficial, transformând mitul în literă de lege. Deși între timp povestea a fost eclipsată de Dracula lui Bram Stoker, câțiva locuitori ai satului sârb sunt hotărâți să readucă în atenție figura lui Blagojevic.

Cu ajutorul unor „căutători de energie” și istorici locali, mormântul său ar fi fost localizat recent, chiar dacă piatra funerară originală e acum erodată. Cadavrul, spun sătenii, a fost ars și cenușa aruncată în lac.

 Între turism, superstiții și istorie

Satul Kisiljevo vrea să transforme această legendă într-un motor de dezvoltare turistică. „Avem un potențial uriaș”, afirmă directoarea locală a turismului, care speră ca povestea vampirului să atragă vizitatori pasionați de mistere. Ea evocă și alte mituri din zonă, inclusiv tradiții valahe considerate de unii forme de magie neagră.

Pe de altă parte, experții precum profesorul Clemens Ruthner atrag atenția că fenomenul vampirismului a fost adesea o formă de a explica, în mod simbolic, tragedii inexplicabile, precum epidemiile. Unii cred chiar că moartea atribuită lui Blagojevic ar fi fost, de fapt, rezultatul unei epidemii de antrax. Cu toate acestea, superstițiile persistă. Prin curțile oamenilor se mai văd sticle cu rachiu amestecat cu usturoi și ardei iute  „pentru orice eventualitate”, scrie AFP.