Dezgheţ sau încălzire? Emmanuel Macron o primeşte marţi pentru prima dată la Paris pe Giorgia Meloni, pentru a încerca să confirme revenirea la normal a relaţiilor dintre Franţa şi Italia după o serie de crize legate de dosarul sensibil al imigraţiei

Preşedintele francez şi prim-ministrul italian vor face declaraţii de presă chiar înaintea întâlnirii, programate după amiaza la Palatul Elysée, s-a aflat de la partea franceză, scrie La Libre Belgique.

Ei vor discuta despre "relaţiile bilaterale", puse la grea încercare din toamnă, şi "aplicarea Tratatului de la Quirinale", semnat în 2021, înaintea venirii la putere la Roma a coaliţiei ultraconservatoare a Giorgiei Meloni, şi care structurează legăturile franco-italiene.

Totul ar trebui să-i opună pe şeful statului, care se revendică de la un progresism poreuropeln, şi pe şefa guvernului italian, provenită de la un partid post-fascist şi care a adoptat în trecut poziţii net eurosceptice.

Şi într-adevăr, au ieşit scântei

După o scurtă întâlnire informală la Roma în octombrie, imediat după nominalizarea dnei Meloni, victorioasă în alegerile legislative, dosarul migraţiei a venit repede să alimenteze tensiunile.

În special când Italia a refuzat, în noiembrie, să primească nava umanitară Ocean Viking şi pe cei 230 de migranţi de la bordul ei, determinând Franţa să o lase să acosteze, denunţând în acelaşi timp comportamentul "inacceptabil" al Romei.

Sau când ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a provocat furia Italiei considerând-o pe Giorgia Meloni "incapabilă să rezolve problemele migraţiei pe baza cărora a fost aleasă".

Dar paralel, mediile diplomatice ale celor doi vecini au acţionat să refacă legăturile în numele unor interese adesea convergente.

Emmanuel Macron şi Giorgia Meloni s-au întâlnit în marja mai multor manifestări internaţionale, cu o întâlnire între patru ochi de 45 de minute la Hiroshima, la G20 organizat de Japoia în mai. Şi miniştrii lor ai afacerilor externe au avut o întâlnire "călduroasă" la sfârşitul lui mai la Roma după un nou acces de febră

La începutul lui iunie, şeful statului francez l-a primit pe omologul său italian, Giorgia Meloni, "incapabil, garant al stabilităţii în peninsulă, pentru a arăta simolic că "legăturile excepţionale care unesc" cele două ţări depăşesc personalitatea conducătorilor lor.

"În ciuda diferenţelor politice şi ideologice între cele două guverne, există conştiinţa la Meloni şi la Macron că Franţa şi Italia trebuie să acţioneze împreună. Aceasta corespunde intereselor celor două ţări", spune pentru AFP istoricul Marc Lazar, profesor la Sciences-Po.

„Divergenţe privind Europa”

Potrivit lui, există "convergenţe reale" faţă de războiul din Ucraina şi renegocierea pactului de stabilitate bugetar european.

De când s-a instalat la Palatul Chigi, sediul guvernului italian, Giorgia Meloni s-a arătat de fapt foarte ataşată sprijinirii Kievului şi foarte cu măsură faţă de Bruxelles.

"Sprijinul comun pentru Ucraina" va fi de altfel refirmat marţi, a doua zi după anunţul lui Emmanuel Macron privind desfăşurarea de acum operaţioală pe teren a unui sistem de rachete sol-aer franco-italian SAMP/T.

Cei doi lideri vor pregăti de asemenea Consiliul European din 29 şi 30 iunie şi summitul NATO de la Vilnius din 11 şi 12 iulie.

"Se vede că între Franţa şi Germania în acest moment nu e mare veselie", arată Jean-Pierre Darnis, profesor la universitatea Luiss de Rome, din Roma, care adaugă că perechea Meloni-Macron are deci "tot interesul" să consolideze "convergenţa" pe domeniul economic european.

Dar în opinia lui, deşi această întâlnire este considerată "necesară şi de dorit", ea se va ţine totuşi "aproape pe furiş", cam ca în octombrie la Roma.

De ce merge Meloni la Paris

Prim-ministrul italian merge la Paris pentru a susţine candidatura capitalei italiene la Expoziţia universală din 2030. Şi doar în marja acestei vizite şi-a fixat o întâlnire cu preşedintele francez - după modelul unei relaţii care ar urma să rămână oscilantă.

De acum şi până la alegerile europene din iunie 2024, "polemicile dintre dreapta italiană şi partidul lui Macron nu vor lipsi", ei având divergenţe profunde privind viitorul Europei", ceea ce riscă să se reflecte în normalizarea relaţiilor", avertizează Marc Lazar. (Traducere: Gabriela Sîrbu/Rador).