Prima reacție a UE după votul Islandei. Bruxelles-ul admite un „recul clar”
- Iulia Moise
- 30 august 2026, 22:55
- Comisia Europeană: Respectăm alegerea poporului islandez
- António Costa a discutat cu premierul Islandei
- Diplomat european: Un recul clar pentru Bruxelles
- Islandezii au votat „nu” cu 52,8%
- Pescuitul, una dintre principalele teme ale campaniei
- Premierul Islandei: Dezbaterea privind aderarea se oprește
- Islanda a suspendat negocierile în urmă cu mai bine de un deceniu
Uniunea Europeană a transmis duminică primele reacții după ce islandezii au respins, prin referendum, reluarea negocierilor pentru aderarea țării la UE.
Bruxelles-ul a anunțat că respectă rezultatul votului și a subliniat că Islanda va rămâne unul dintre cei mai apropiați parteneri ai blocului comunitar.
În același timp, dincolo de mesajele oficiale, un diplomat european a descris rezultatul drept „un recul clar pentru Bruxelles”, potrivit Reuters.
Votul reprezintă un nou obstacol în perspectiva unei eventuale extinderi a Uniunii într-o zonă considerată importantă din punct de vedere economic și strategic.
Comisia Europeană: Respectăm alegerea poporului islandez
„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar după anunțarea rezultatului.
„Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene.
Mesajul transmis de Bruxelles vine după referendumul organizat sâmbătă, în care alegătorii islandezi au fost chemați să decidă dacă țara ar trebui să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
António Costa a discutat cu premierul Islandei
Președintele Consiliului European, António Costa, a discutat prin mesaje cu premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, după referendum.
Potrivit purtătorului de cuvânt al lui António Costa, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre Reykjavík și Bruxelles.
„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez exprimată în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE”, a transmis purtătorul său de cuvânt.
Diplomat european: Un recul clar pentru Bruxelles
În timp ce poziția oficială a instituțiilor europene a fost una conciliantă, rezultatul referendumului este privit cu dezamăgire în unele cercuri de la Bruxelles.

referendum Islanda / sursa foto> arhiva EvZ
„Acesta este un recul clar pentru Bruxelles”, a declarat pentru Reuters un diplomat european, care a apreciat că problemele legate de pescuit și de păstrarea independenței țării au avut un rol important în decizia alegătorilor.
Oficialii europeni speraseră că Islanda, deja puternic integrată economic și legislativ în structurile europene, ar putea deveni unul dintre statele cel mai ușor de primit în Uniunea Europeană.
O eventuală aderare ar fi avut și o miză strategică, în contextul competiției geopolitice tot mai intense din regiunea Arcticii.
Înaintea referendumului, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, declarase că Bruxelles-ul este pregătit să caute soluții „creative” pentru principalele probleme ridicate de islandezi, în special în domeniile pescuitului și agriculturii.
Ambele sectoare au reprezentat puncte dificile și în timpul precedentelor negocieri de aderare.
Islandezii au votat „nu” cu 52,8%
Referendumul din 29 august 2026 s-a încheiat cu victoria taberei care s-a opus reluării negocierilor cu Bruxelles-ul.
Potrivit rezultatelor finale, 52,8% dintre alegători au votat împotriva reluării discuțiilor privind aderarea, iar 47,2% au susținut această variantă. Prezența la urne a fost de 82,5%.
Doar două circumscripții din centrul capitalei Reykjavík au înregistrat o majoritate favorabilă reluării negocierilor. În zonele rurale și în suburbiile capitalei, majoritatea alegătorilor s-a opus inițiativei.
Pescuitul, una dintre principalele teme ale campaniei
Pescuitul a fost una dintre cele mai importante teme ale dezbaterii înainte de referendum.

pescari islanda / sursa foto: arhiva EvZ
Sectorul reprezintă, direct și indirect, aproximativ 15% din produsul intern brut al Islandei și circa 40% din veniturile țării din exporturi.
Adversarii reluării negocierilor au avertizat că o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar putea reduce controlul Islandei asupra apelor teritoriale și asupra cotelor de pescuit.
Aceste preocupări au avut o importanță majoră într-o țară în care industria pescuitului rămâne unul dintre pilonii economiei.
Premierul Islandei: Dezbaterea privind aderarea se oprește
Premierul Kristrún Frostadóttir, care susținuse reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană, a declarat după referendum că guvernul se va concentra asupra consolidării relației existente cu Bruxelles-ul prin intermediul Spațiului Economic European.
„O lecție importantă pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE”, a declarat Frostadóttir.
Premierul anunțase anterior că, în cazul unei victorii a taberei „nu”, problema aderării la Uniunea Europeană nu va mai fi readusă pe agenda politică în timpul mandatului actualului guvern.
Islanda a suspendat negocierile în urmă cu mai bine de un deceniu
Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în contextul crizei financiare care a afectat puternic țara.
Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.
Referendumul din 29 august 2026 nu a vizat aderarea propriu-zisă a Islandei la Uniunea Europeană, ci doar posibilitatea reluării negocierilor.
Chiar dacă tabăra favorabilă ar fi câștigat, un eventual acord negociat ulterior cu Bruxelles-ul ar fi trebuit să fie supus unui nou referendum înainte ca Islanda să poată deveni membră a Uniunii Europene.
Rezultatul votului menține, astfel, actualul cadru al relației dintre Islanda și UE, bazat în principal pe participarea țării la Spațiul Economic European, în timp ce perspectiva redeschiderii negocierilor de aderare este scoasă, cel puțin pentru actualul mandat guvernamental, de pe agenda politică.
Surse menționate în materialul de bază: Reuters; Comisia Europeană; Consiliul European; declarații ale premierului Islandei, Kristrún Frostadóttir.