Islanda, divizată în privința UE. Tabăra „da” are un avantaj fragil în primele rezultate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tabăra favorabilă reluării negocierilor pentru aderarea Islandei la Uniunea Europeană conduce la limită în primele rezultate parțiale ale referendumului desfășurat sâmbătă, cu 51,2% din voturi pentru și 48,8% împotrivă, potrivit Reuters.

Datele anunțate duminică dimineață de postul public islandez RÚV se bazează pe aproximativ 87.000 de voturi numărate, dintr-un total de circa 270.000 de alegători eligibili.

Rezultatul este important deoarece un vot favorabil ar putea permite Reykjavikului să reia discuțiile cu Bruxelles-ul, într-un moment în care dezbaterea despre economie, securitate și suveranitate a revenit în centrul politicii islandeze.

Rezultatul final din Islanda ar putea întârzia

Autoritățile electorale au avertizat că un rezultat suficient de clar ar putea să nu fie disponibil înainte de mijlocul zilei de duminică.

Votarea s-a încheiat sâmbătă la ora 22:00 GMT, iar numărarea este complicată de geografia insulei. Buletinele de vot din localități și secții rurale trebuie transportate spre centrele de numărare cu avionul, vaporul sau mașina.

Nu existau, în primele ore ale dimineții, date complete privind prezența totală la vot.

Islandezii nu votează încă pentru aderarea la UE

Referendumul nu decide dacă Islanda va deveni membră a Uniunii Europene. Alegătorii au fost chemați să decidă dacă guvernul trebuie să reia negocierile de aderare cu Bruxelles-ul.

Un vot favorabil ar deschide calea unor noi discuții, însă un eventual acord de aderare ar trebui supus ulterior unui al doilea referendum.

Potrivit unui document al Ministerului islandez de Externe, negocierile ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni.

Economia și dobânzile, argumente importante pentru tabăra „da”

Susținătorii reluării negocierilor afirmă că apropierea de Uniunea Europeană ar putea contribui la stabilizarea economiei islandeze și, pe termen lung, la reducerea presiunii asupra populației.

Islanda se confruntă cu o perioadă de dobânzi ridicate și costuri mari ale creditelor ipotecare. Rata dobânzii de politică monetară a băncii centrale islandeze este de 8%, comparativ cu 2,25% la Banca Centrală Europeană, potrivit informațiilor citate de Reuters.

Vilhjalmur Hilmarsson, economist-șef al sindicatului Viska, a declarat că aderarea la UE nu ar rezolva automat problemele structurale ale economiei islandeze, dar ar putea deveni „un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”.

Susținătorii negocierilor mai spun că o eventuală adoptare a monedei euro ar putea oferi Islandei o mai mare stabilitate economică.

Suveranitatea și pescuitul, principalele temeri ale opozanților din Islanda

Tabăra „nu” susține că apropierea de UE ar putea afecta independența politică a Islandei și controlul asupra resurselor sale maritime.

islanda / sursa foto: facebook

Pescuitul este unul dintre cele mai sensibile subiecte din această dezbatere. Oponenții se tem că regulile europene privind gestionarea cotelor de pescuit ar putea limita, în timp, controlul Islandei asupra apelor sale.

Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, care a susținut campania împotriva reluării negocierilor, a respins argumentul potrivit căruia Bruxelles-ul ar putea rezolva problemele economice ale țării.

„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a declarat ea.

Pentru o parte dintre alegători, păstrarea independenței rămâne argumentul decisiv. Ragnhildur Skarphedinsdottir, în vârstă de 70 de ani, a declarat înainte de vot că Islanda se descurcă bine pe cont propriu și că a votat împotriva reluării negocierilor.

Războiul din Ucraina și tensiunile din Arctica au schimbat dezbaterea

Tema aderării la UE a căpătat o nouă dimensiune pe fondul tensiunilor geopolitice din ultimii ani.

Susținătorii negocierilor consideră că o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană ar putea oferi Islandei mai multă siguranță într-un context marcat de războiul din Ucraina și de creșterea importanței strategice a regiunii arctice.

Premierul Kristrún Frostadóttir a declarat după ce și-a exprimat votul la Reykjavik că referendumul reprezintă un moment important pentru o dezbatere care durează de ani de zile.

„Este o zi importantă. Așteptam de ani de zile să putem avea un vot”, a spus șefa guvernului, adăugând că executivul își va continua activitatea indiferent de rezultat.

O dezbatere reluată după mai bine de un deceniu ]n Islanda

Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în timpul crizei financiare care a afectat puternic economia țării.

Negocierile au început ulterior, însă procesul a fost suspendat în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. De atunci, problema aderării a revenit periodic în dezbaterea publică, fără ca procesul să fie reluat.

Actualul referendum marchează astfel cel mai important pas făcut de Islanda în ultimul deceniu în direcția unei eventuale apropieri de Uniunea Europeană.