Un bărbat în vârstă de 57 de ani, suferind de o boală cardiacă care îi amenința viața, a fost supus unui transplant de inimă de la un porc modificat genetic, o procedură revoluționară care oferă speranță pentru sute de mii de pacienți cu organe nefuncționale. Descoperirea ar putea conduce într-o bună zi la noi rezerve de organe de origine animală pentru transplant la pacienții umani.

Primul transplant de inimă de porc la o ființă umană de succes. Intervenția chirurgicală a durat opt ore și a avut loc vineri, la Baltimore. Pacientul pe nume David Bennett Sr., din Maryland, SUA, a prezentat o stare bună de sănătate luni, 10 ianuarie, potrivit chirurgilor de la Centrul Medical al Universității din Maryland.

„Creează pulsul, creează presiunea, este inima lui”, a declarat Dr. Bartley Griffith, directorul programului de transplant cardiac de la centrul medical, care a și efectuat operația. „Funcționează și arată normal. Suntem încântați, dar nu știm ce ne va aduce ziua de mâine. Acest lucru nu a mai fost făcut până acum”, a mai precizat medicul.

Transplant de inimă de porc modificat genetic la om

În Statele Unite ale Americii există o lipsă acută de organe de transplant. Aproximativ o duzină de persoane aflate pe liste de așteptare mor în fiecare zi, potrivit The New York Times. Aproximativ 3.817 americani au primit anul trecut inimi de la donatori umani, un număr de pacienți mai mare ca niciodată. Cererea este, în continuare, mare.

Oamenii de știință au lucrat febril pentru a dezvolta porci ale căror organe nu ar fi respinse de corpul uman. În ultimul deceniu au avut loc cercetări accelerate privind noile tehnologii de editare a genelor și de clonare. Transplantul de inimă ce a avut loc vineri, 7 ianuarie, vine la doar câteva luni după ce chirurgii din New York au atașat cu succes rinichiul unui porc modificat genetic la o persoană aflată în moarte cerebrală.

Cercetătorii speră ca astfel de proceduri să deschidă o nouă eră în medicină, în viitor, când organele nu vor mai lipsi pentru cei peste o jumătate de milion de americani care se află pe listele de așteptare.

„Este un eveniment care marchează o răscruce”, a declarat Dr. David Klassen, directorul medical al United Network for Organ Sharing și medic de transplant. „Încep să se deschidă uși care vor duce, cred, la schimbări majore în modul în care tratăm insuficiența de organe”, a mai spus cadrul medical.

Care este starea de sănătate a pacientului din SUA

Există, însă, multe obstacole de depășit înainte ca o astfel de procedură să poată fi aplicată la scară largă, potrivit medicului, care a menționat că respingerea organelor apare chiar și atunci când este transplantat un rinichi de la un donator uman bine compatibil.

„Evenimente ca acestea pot fi dramatizate în presă și este important să menținem perspectiva echilibrată. Este nevoie de mult timp pentru a maturiza o astfel de terapie”, a spus Dr. Klassen.

Pacientul, Bennett, a decis să parieze pe acest tratament experimental deoarece ar fi murit fără o inimă nouă, epuizase alte tratamente și era prea bolnav pentru a se califica pentru o inimă de la un donator uman, au declarat membrii familiei și medicii.

Prognosticul său este incert. Domnul Bennett este încă conectat la un aparat de bypass cord-plămâni, care îl ținea în viață înainte de operație, dar acest lucru nu este neobișnuit pentru un nou beneficiar de transplant de inimă, au declarat experții.

Noua inimă funcționează și face deja cea mai mare parte din muncă, iar medicii săi au spus că pacientul  ar putea fi deconectat de la aparat marți, 11 ianuarie. Domnul Bennett este monitorizat îndeaproape pentru a detecta semnale potrivit cărora organismul său respinge noul organ, în cazul în care se va întâmpla asta, dar primele 48 de ore, care sunt critice, au trecut fără incidente.

„Eu vreau să trăiesc. Este ultima mea alegere”

De asemenea, el este monitorizat pentru infecții, inclusiv retrovirusul porcin, un virus porcin care poate fi transmis la om, deși riscul este considerat scăzut.

„Erau două posibilități: ori să mor, ori să fac acest transplant”, a declarat domnul Bennett înainte de operație, potrivit oficialilor de la University of Maryland Medical Center. „Eu vreau să trăiesc. Știu că este o lovitură în (gol), dar este ultima mea alegere”, a mai spus pacientul.

Dr. Griffith a declarat că a abordat pentru prima dată tratamentul experimental la mijlocul lunii decembrie, într-o conversație „memorabilă” și „destul de ciudată”.

„Am spus: „Nu vă putem da o inimă umană; nu vă calificați. Dar poate că putem folosi una de la un animal, un porc”, și-a amintit doctorul Griffith. „Nu s-a mai făcut până acum, dar credem că o putem face. Nu eram sigur că mă înțelegea”, a adăugat Dr. Griffith.

Xenotransplantul, procesul de grefare sau de transplantare a organelor sau țesuturilor de la animale la oameni, are o istorie îndelungată. Eforturile de a folosi sângele și pielea animalelor datează de sute de ani.

În anii 1960, rinichi de cimpanzeu au fost transplantați la unii pacienți umani, dar cea mai îndelungată perioadă de timp trăită de un astfel de pacient a fost de nouă luni. În 1983, o inimă de babuin a fost transplantată unui copil cunoscut sub numele de Baby Fae, însă aceasta a murit 20 de zile mai târziu.