În cele 40 de zile de post până la Nașterea Domnului, se obisnuiește ca toți credincioșii să nu consume carne, sau alte produse de origine animală, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consuma mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin.

Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având 15 zile de dezlegări la peşte, și altele la ulei şi vin.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2019:

Joi, 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Sâmbătă, 23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie

Duminică, 24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement

Luni, 25 noiembrie: Sfânta Muceniță Ecaterina

Sâmbătă, 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei

Duminică, 1 Decembrie: Sfântul Prooroc Naum, Cuviosul Filaret

Marți, 3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Joi, 5 decembrie: Sfântul Sava

Vineri, 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae

Sâmbătă, 7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia

Duminică, 8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie

Luni, 9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria

Joi, 12 decembrie: Sfântul Spiridon

Sâmbătă, 14 decembrie: Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie

Duminică, 15 decembrie: Sfântul Mucenic Elefterie

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Te-ar putea interesa și: