Editura Evenimentul si Capital

„Poponeţ”, la curtea Regelui Carol I

9f1fb30cb133e4d09fdc6eba0c11b6df
Autor: | | 90 Comentarii | 0 Vizualizari

Oraşul regal este desfigurat de potentaţii prezentului. Mondenul „Poponeţ” este unul dintre cei care au ridicat blocuri-mamut în cartierul istoric. Unul dintre dezvoltatorii imobiliari care au ridicat blocuri-mamut în cartierul istoric al oraşului este filfizonul de Dorobanţi Codin Maticiuc - alias „Poponeţ”.

Clădirea are cu două niveluri mai mult decât permite regulamentul de urbanism şi a fost proiectată de cel mai vocal apărător al arhitecturii tradiţionale a zonei. Acesta a precizat pentru EVZ că blocul lui „Poponeţ” a obţinut autorizaţie de construire în urma „căderii la pace” a autorităţilor cu investitorul. Tânărul milionar în euro a evitat dialogul: „Nu dau detalii pentru că m-ar dezavantaja”. Oraşul pe care domnitorul Carol l-a ridicat pe coastele dimprejurul Mănăstirii Sinaia este astăzi des figurat de un grup de politicieni compromişi, investitori cu biografii dubioase şi arhitecţi care iubesc banul infinit mai mult decât propria profesie. Doar criza a oprit avântul constructorilor Populaţia îşi îndeplineşte cu succes vocaţia indiferenţei, iar zona istorică a localităţii se scufundă într-un decor de care, paradoxal, comunismul o scutise: blocuri cu zeci de apartamente, străzi surpate şi alunecări de teren precedate de defrişarea unei vegetaţii centenare. Singura care face miracole în oraşul unde regii obişnuiau să-şi mute tronul pe timp de vară este criza economică. A îngheţat şantierele deja deschise şi le-a împiedicat pe altele să apară. EVZ vă prezintă haosul urbanistic care înghite fostul oraş regal al României şi vă dezvăluie identitatea unora dintre cei care au contribuit la situaţia actuală. Autorizaţii luate uşor În cartierul Furnica, zonă în care se regăsesc aproape toate străzile Sinăii istorice, Planul Urbanistic General (PUG) stabileşte regimul maxim de înălţime a clădirilor la două etaje şi o mansardă. Această cerinţă şi multe altele, menite să păstreze oraşul în liniile sale interbelice, au reuşit doar să stimuleze imaginaţia încălcării lor. Trecând cu uşurinţă prin porţile birocraţiei, dezvoltatorii imobiliari au primit derogări de la toate prevederile regulamentului de urbanism, construind oriunde, oricum şi orice au vrut. De regulă, au urmărit să ridice clădiri cât mai agresive, care să le maximizeze profiturile, transformând Sinaia într-unul dintre cele mai vandalizate oraşe din ţară. ARHITECŢI Din ciclul „Salvaţi Sinaia” de noi înşine Singura luare de poziţie organizată a arhitecţilor faţă de deriva urbanistică a oraşului a reprezentat- o campania „Salvaţi Sinaia!”. Urmărind îndeaproape şantierele din localitate, câţiva specialişti atrăgeau atenţia ori de câte ori apăreau construcţii care nu se încadrau în tradiţia zonei. Printr-o hotărâre, acest centru ar fi fost protejat Arhitectul Dan Manea, unul dintre iniţiatorii „Salvaţi Sinaia!”, spune cât de simplă ar fi fost oprirea invaziei dezvoltatorilor imobiliari în oraşul istoric: „Ar fi fost suficientă o banală hotărâre de consiliu, prin care acest centru să fie declarat perimetru protejat, astfel încât aici să nu se mai permită construirea decât după nişte reguli extrem de stricte. La cât de scump e pământul în Sinaia, construirea unor clădiri cu doar două etaje şi mansardă nu ar mai fi avut cum să fie profitabilă”. COLOS. Blocul lui Maticiuc jr. are 40 de apartamente „Capul de perspectivă nu justifică o volumetrie foarte agresivă. Este doar un punct ceva mai expus decât alte puncte. Poate fi şi un grup de brazi, şi o troiţă”, retează Şerban Sturdza elanul teoretic al primarului. Andrei Pippidi nu i-a putut „bate obrazul” arhitectului Dan Manea, pentru că nu l-a văzut niciodată în carne şi oase. Îl ştie doar prin prisma clădirilor pe care le-a proiectat şi, atunci când compară activismul civic al arhitectului cu ceea ce Manea proiectează în viaţa de zi de zi, devine circumspect: „Ajung să bănuiesc o oarecare ipocrizie în aceste zgomotoase declaraţii de devotament faţă de trecutul oraşului, când el, personal, este implicat în construcţii noi care desfigurează peisajul Sinăii”. Ştefan Bortnowski nu e nici el mai îngăduitor cu realizările colegului său de breaslă: „Dan Manea a proiectat un monstru”. ÎN FORŢĂ. Proiectul iniţiat de Valentin Vişoiu a împins un bloc-gigant până în stradă "Sinaia a ajuns, în câţiva ani, un oraş dizarmonic, pe cale de a-şi pierde definitiv identitatea.", Raport al comisiei prezidenţiale JONGLERII „Dezvoltarea” oraşului este făcută cu terenuri date consilierilor locali şi autorizaţii de construire pe care primarul i le pune pe tavă tatălui său Degenerescenţa urbanistică a oraşului Sinaia a mers mână în mână cu interesele celor din conducerea localităţii. La un an de la instalarea administraţiei Vlad Oprea, consiliul local a scos la licitaţie nouă terenuri pentru construirea de pensiuni, în scopul „dezvoltării turistice a oraşului”. Era vorba despre mici zone verzi, situate în curbe, ori pante acoperite cu perdele de conifere. Loturile au fost câştigate de primar, de doi consilieri PNL, de şeful PSD Sinaia şi de alţi câţiva potentaţi locali ajunşi, între timp, şi ei în consiliu. Voiau cu toţii să participe la dezvoltarea oraşului, dar nu chiar imediat... După 12 luni, mulţi au cerut amânarea termenelor de începere a lucrărilor. Ei au cerut, ei au aprobat. Când, în sfârşit, s-au apucat de treabă, au ras toţi copacii de pe terenurile concesionate. Aşa a făcut şi liberalul Cristian Burlacu, devenit deputat de Valea Prahovei în decembrie 2008. Oprea: „Eu am tăiat doar câţiva copaci” Un brad n-a mai lăsat în picioare, înainte de a săpa fundaţia clădirii. Rezultatul: după o banală ploaie de primăvară, râpa pe care construia a luat-o la vale, suprimând zeci de metri din trotuarul unei străzi vecine. „Cunosc istoria oraşului Sinaia din poveştile spuse de bunicul şi de tatăl meu, dar niciodată nu s-a pus problema vreunei alunecări de teren. Natura a fost provocată de nişte imbecili care se manifestă fără niciun fel de milă”, comentează Ştefan Bortnowski. „Eu am tăiat doar câţiva copaci de pe terenul pe care l-am câştigat la licitaţie”, se apără primarul Vlad Oprea. Patru etaje în trei paşi Edilului Oprea i-a crescut de asemenea un imobil de raport pe un teren luat de la primărie. În 1998, firma tatălui său concesionase 2.200 mp pentru construirea unei benzinării, a unei spălătorii auto şi-a unui fast-food. Nu mult după ce Oprea junior a ajuns primar, în 2005, tatăl i-a solicitat să i se aprobe ridicarea şi a unui bloc de locuinţe pe terenul obţinut cu şapte ani mai devreme. Vârstnicul a redactat cererea cu tâlc, parcă simţea că sinăienii, bucu reştenii şi, în general, cetăţenii României n-aveau unde să locuiască. „Blocul va avea destinaţie de locuinţe pentru locuitorii din Sinaia şi pentru cei din Bucureşti sau alte localităţi”, se angaja tatăl primarului. Cererea a fost aprobată. După încă două luni, Oprea senior a mai dorit ceva. Extinderea terenului concesionat iniţial cu 400 mp. Şi solicitarea aceasta s-a bucurat de înţelegere. Ridicarea blocului a început în 2006, an în care primarul i-a semnat tatălui său o autorizaţie de construire pentru un imobil cu parter, trei etaje şi mansară. Clădirea este astăzi gata: are parter, patru etaje (!) şi mansardă şi, aşa cum vârstnicul a promis, apartamentele sunt vândute la toată lumea. În bloc se intră direct din stradă, iar, pe partea opusă, se iese aproape drept în râul Prahova. DISCREŢIONAR. Două blocuri totalizând 54 de apartamente sunt în curs de ridicare pe valea unui pârâu, primarul eliberându-le ilegal autorizaţia de construire ALUNECĂRI DE TEREN Arca lui Noe cu 9 niveluri Cele 54 de apartamente ridicate pe valea pârâului - a observat arhitecta şefă a judeţului Prahova, Luminiţa Iatan - vor dialoga de pe picior de egalitate cu vecinătăţile! Se ridică vizavi de-un loc intens traumatizat de utilajele de construcţii, care nu s-au lăsat până n-au fundat o clădire cu nouă niveluri pe-o pantă cu pământul sfărâmicios. Iniţial, terenul fusese lotizat şi concesionat pentru construirea unor locuinţe uşoare, cu parter şi mansardă, pentru sinăieni. Se ştia că solul plesneşte de umezeală, supurând prin toate smârcurile şi că n-ar fi putut susţine clădiri grele. Numai că, din mâna unui sinăian, şi a altuia, şi a altuia, trei parclele au plecat ca nişte ştafete până s-au oprit la Cornel David, frate cu cumnatul lui Vlad Oprea. Acesta se asociase cu doi cetăţeni armeni de care, până la urmă, s-a despărţit, lăsându-le lor întreaga investiţie. Când terenul nu a mai putut duce cele nouă niveluri ale imobilului, strada Furnica a luat-o la vale, dezvelind conducte de gaze, ţevi de apă şi tubulatura canalizării. Pentru a securiza clădirea, au descărcat câteva cife de beton la baza ei, doar că pământul a mai luat-o o dată din loc, prăvălindu-se pe partea opusă.... S-au pus alte cofraje şi alte ziduri de sprijin... Atunci când chiar nu s-a mai clintit din loc, nici măcar c-un milimetru, proprietarii au îmbrăcat clădirea în sticlă fumurie, au placat-o cu gresie bej şi au botezat-o „Arca lui Noe”. DEZASTRU. Proiectul ridicării a 40 de apartamente a dus la apariţia unei râpe gata să înghită clădirile din jur „OMUL CĂRNII” Tupeu demolator Alt tânăr gata să potcovească Sinia cu o clădire de mari proporţii este Iustin Paraschiv, miliardar din Mizil care a scos capul în „Capital Top 300” graţie comerţului cu carne. Paraschiv a cumpărat în 2007 o casă în centrul oraşului, de la un român plecat în SUA, care-o revendicase şi o câştigase în instanţă. Clădirea se găsea în zona de protecţie a unei rezervaţii de arhitectură - care se întinde de la gara regală până la Castelul Peleş, cuprinzând Cazinoul şi Hotelul Palace. În aprilie 2008, tânărul a demolat-o fără să aibă autorizaţie de la primărie şi nici aviz de la Direcţia de cultură. Deşi s-au făcut o sumedenie de fotografii în dimineaţa zilei în care un buldozer a transformat clădirea în moloz, Paraschiv încordează vâna care l-a făcut miliardar şi spune: „Este o confuzie. Casa a căzut singură. Nu sunt inginer constructor să vă dau alte explicaţii”. După cea pus clădirea la pământ, Paraschiv a mers la primărie să ceară organizarea unei licitaţii pentru concesionarea unui teren limitrof, de 1.500 mp. Scopul real al iniţiativei este de a mări lotul pe care miliardarul deja îl deţine, în vederea construirii unei parcări pentru un hotel de peste 100 de camere: „Fac această investiţie în primul rând pentru clienţii hotelului”. COMPLICITATE. Călin Hoinărescu a contribuit, recent, la ridicarea a trei blocuri, într-o zonă protejată pe care se mândreşte că a definit-o în anii 1980 PENSIUNEA OPOZIŢIEI Un cub de ciment După ce-au pierdut alegerile, înfrânţii care au tocat cei mai mulţi bani în campanie, candidaţii PSD şi PDL – Ion Dilirici şi Marius Nicolai - s-au consolat făcându-şi împreună o agenţie imobiliară. Au mai atras alţi doi PSD-işti în afacere, s-au instalat în sediul PSD Sinaia, au făcut un site pe care să-şi prezinte ofertele şi, pe site, una dintre casele pe care le-au scos la vânzare a fost cea a lui Dilirici. Vândută nu drept casă, cum o ştia toată lumea şi cum scrie în autorizaţia de construire, ci drept pensiune cu nouă dormitoare. Nu cu un etaj, cum a fost menţionat în actul concesionării terenului, ci cu două, câte au ajuns să fie pe parcurs. „Vă spune ceva numele lui Dilirici?, vrea să afle Andrei Pippidi. Ei bine, Dilirici a făcut la câteva zeci de metri de casa noastră un cub de ciment. L-a făcut şi nu l-a mai terminat”. Casa PSD-istului zace „la roşu” de mai bine de doi ani de zile, atrăgând, cum îi place primarului Oprea să spună, haite de maidanezi la vremea rutului. Terenul a fost luat în concesiune, în 2003, când PSD-istul l-a câştigat cu 146 euro/mp. Nu aceasta avea să fie redevenţa finală, însă, fiindcă, nemaiconvenindu-i, Dilirici a renunţat la tranzacţia cu administraţia locală, condusă, la vremea aceea de un primar care îi era subordonat pe linie de partid. „Preţul a luat-o razna la licitaţia aceea, de-asta am renunţat să mai închei contractul cu primăria”, se justifică Dilirici. A recâştigat acelaşi teren după doar trei luni, la o nouă licitaţie, cu aproape a zecea parte din prima redevenţă: 17 euro/mp. Lotul făcea parte dintre puţinele parcelele scoase la licitaţie în acel an pentru cei care nu aveau locuinţe, Sinaia fiind unul dintre oraşele cu cei mai mulţi evacuaţi din casele naţionalizate. Dilirici s-a regăsit perfect în situaţia celor fără locuinţă, deşi era patronul unei firme cu câteva zeci de angajaţi, un sediu cu trei etaje în Sinaia, o benzinărie şi o pensiune! Toamna trecută, consiliul local i-a aprobat cumpărarea terenului, la abracadabrantul preţ de 55 euro/mp (16.500 euro, în total), moment de la care Dilirici n-a mai aşteptat mult până să scoată la mezat şi casa, şi pământul de sub ea pentru suma de 550.000 euro. PSD-istul explică: „Fără să-mi dau seama, am construit casa prea mare pentru posibilităţile mele de a o întreţine. De-aia o vând”. ŞANSĂ. Istoricul Andrei Pippidi şi-a petrecut o parte a copilăriei în casa bunicului său Nicolae Iorga

SCANDAL la mai bine de o luna de la moartea lui Razvan Ciobanu! Decizia SOC luata de prietenul sau!

Pagina 1 din 2


Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI