Polonia și țările baltice au cerut NATO să folosească scutul antirachetă împotriva Rusiei

Mai multe state membre NATO s-ar fi exprimat în favoarea folosirii scutului antirachetă american, aflat în proces de amplasare în Europa, împotriva Rusiei, a dezvăluit săptămânalul german Der Spiegel în ediția sa electronică.

Potrivit publicației germane, aceste solicitări ar veni din direcţia Poloniei şi a ţărilor baltice (Letonia, Lituania şi Estonia) care susţin că se “simt ameninţate de intervenţia rusă din Ucraina”.

În perspectiva summitului NATO de la sfârşitul săptămânii viitoare, cele patru ţări au făcut apel la blocul militar să menţioneze Moscova ca un potenţial agresor în comunicatul summitului său şi să includă măsuri de protecţie împotriva Rusiei în document, după cum au făcut-o cu Iranul.

“Majoritatea, în special Germania, s-a opus (acestei propuneri) pentru a evita provocarea inutilă a Moscovei, mai ales după ce NATO a încercat vreme de mai mulţi ani să îi asigure pe ruşi că scutul său antirachetă nu o vizează”, a scris Der Spiegel. Jurnalul german a adăugat că noi dezbateri privind această temă vor fi amânate până după summit, programat la 4-5 septembrie la Newport, în Ţara Galilor (Marea Britanie).

Live Text. Alegeri prezidențiale. Cine va conduce România în următorii cinci ani. Toate informațiile despre vot

Ultima etapă. Pensionarii care mai au patru luni la dispoziție pentru a-și rezolva dosarele

Ziarul Kommersant a scris astăzi că Rusia nu a fost invitată la summitul Alianței deși pe agenda reuniunii sunt multe subiecte care au legătură cu Rusia, precum situația din Ucraina.Surse diplomatice ruse citate de Kommersant au precizat că nici nu se așteptau la o invitație din partea NATO, date fiind tensiunile dintre cele două părți.

Această veste a venit după ce NATO a criticat Rusia pentru că a permis convoiului său umanitar să treacă graniţa cu Ucraina vinerea trecută, o acţiune percepută de Alianţă drept o încălcare flagrantă a suveranităţii Ucrainei.

În context, ambasadorul rus la ONU Vitali Ciurkin a replicat că Moscova primise permisiunea din partea Kievului la 12 august, în timp ce Crucea Roşie s-a retras din escortarea convoiului după ce a lăsat 227 de camioane blocate la graniţă vreme de o săptămână. Autovehiculele fuseseră verificate de oficiali ai serviciului vamal ucrainean care confirmaseră că aveau la bord mâncare, apă şi generatoare destinate oraşului asediat Lugansk din estul Ucrainei, notează RIA, preluată de Agerpres.