sursa foto: notiziarioestero.com Serviciile de informații poloneze mențin pista rusească ca fiind cea mai plauzibilă cu privire la aruncarea în aer a proiectului energetic în plin război cu Ucraina
Serviciile de informații poloneze au negat orice implicare în sabotajul care, în septembrie anul trecut, a dezactivat gazoductele germano-ruse Nord Stream 1 și 2, acțiune în care, potrivit "Wall Street Journal", Polonia ar fi fost folosită ca bază.
"Polonia nu a avut nimic de-a face cu exploziile de la Nord Stream 1 și 2", a declarat coordonatorul serviciilor secrete poloneze, Stanislaw Zaryn, pe contul său de Twitter, unde a descris drept "nefondată" asocierea țării sale cu acea operațiune. Pentru Zaryn, persistă ipoteza responsabilității Rusiei pentru sabotaj, țară care avea "motivația și capacitățile" de a-l comite. Reacția coordonatorului serviciilor secrete vine în urma unor informații din ziarul american menționat mai sus, potrivit cărora anchetatorii germani analizează dacă Polonia a fost folosită ca bază de operațiuni.
Aceste informații sunt legate de altele, difuzate în luna mai de presa americană și germană, potrivit cărora pentru sabotaj a fost folosit un iaht, "Andromeda", care fusese închiriat și folosit de un grup de mai multe persoane cu pașapoarte false. Pe ambarcațiune au fost găsite resturi de explozibili, iar aceasta fusese depistată navigând în zona în care s-au produs detonațiile. Presa menționată a indicat o pistă ucraineană, cetăţenia a cel puțin uneia dintre persoanele care au folosit acel iaht.
Volodimir Zelenski a respins orice implicare a țării sale în sabotaj
Guvernul german și procuratura federală au refuzat să comenteze aceste dezvăluiri, deoarece investigațiile sunt încă în desfășurare. Parchetul german a confirmat pur și simplu percheziția casei unei persoane cu domiciliul în Frankfurt pe Oder, lângă granița cu Polonia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins orice implicare a țării sale în sabotaj. Gazoductele Nord Stream 1 și 2 au fost inutilizabile pe 26 septembrie 2022 ca urmare a patru explozii simultane în apele baltice. În fiecare conductă au fost identificate două scurgeri, două în zona daneză și două în zona suedeză, toate în apele internaționale, în timp ce investigațiile preliminare au indicat ca vinovat un actor de stat, până acum neidentificat.
Nicio conductă nu transporta gaz atunci când au fost aruncate în aer, deoarece Rusia întrerupsese transporturile prin Nord Stream 1, construit în 2005 și aflat în funcțiune din 2011, la câteva luni după începerea invaziei din Ucraina.
North Stream 2, a cărui construcție a început în 2011, nu a intrat niciodată în funcțiune, cancelarul Olaf Scholz suspendându-i activarea "in extremis" tocmai ca urmare a conflictului. (Rador)
Recomandările noastre
