Ucraina ar fi pus la cale distrugerea conductelor submarine Nord Stream cu trei luni înainte ca acestea să fie aruncate în aer. Statele Unite au avut informații în acest sens, încă de anul trecut, de la un aliat european. Operațiunea Kievului ar fi fost suspendată, însă, au arătat materialele secrete ale Pentagonului, scurse în spațiul public, la începutul anului, de de Jack Teixeira. Cele două conducte Nord Stream au fost distruse în septembrie 2022, iar atacul a fost pus pe seama Moscovei.

Mai mulți oficiali americani au declarat pentru CNN că Statele Unite au avut informații despre un plan al armatei ucrainene pentru distrugerea celor două conducte Nord Stream. Planul ar fi fost datat cu trei luni înainte ca cele două conducte să fie aruncate în aer și a fost dezvăluit de un aliat european.

Conductele Nord Stream au fost aruncate în aer în luna septembrie a anului trecut, iar atacul a fost pus pe seama comandourilor Moscovei. Distrugerea acestora a fost condamnată, atât de Statele Unite, cât și de aliații occidentali. Potrivit acestora, a fost vorba despre un sabotaj asupra unei infrastructuri esențiale. După explozie, mai multe state europene au demarat o anchetă pentru a stabili cine se află în spatele operațiunii.

Coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a refuzat să comenteze dezvăluirile din Washington Post.

„Cred că ştiţi că există trei ţări care desfăşoară o investigaţie în legătură cu sabotajul de la Nord Stream - şi noi îl numim sabotaj în acest moment - Germania, Suedia şi Danemarca. Aceste investigaţii sunt în curs de desfăşurare şi, din nou, ultimul lucru pe care vom dori să îl facem de la această tribună este să influenţăm aceste investigaţii”, a declarat John Kirby.

Operațiune pusă la cale fără știința lui Volodimir Zelenski

Responsabilii pentru operațiune îi raportau direct comandantului Valerii Zalujni, şeful Statului Major ucrainean. Acesta ar fi preluat conducerea (operaţiunii) pentru ca preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să nu fie acuzat, în cazul în care s-ar fi descoperit sabotajul, a relatat The Washington Post.

Fiind ținut departe de acest subiect, Zelenski a putut nega plauzibil implicarea Ucrainei într-un atac asupra infrastructurii civile, un act de natură să declanşeze indignarea publică, în special în Germania, şi să pună în pericol sprijinul occidental pentru Ucraina. Berlinul primea, înainte de război, jumătate din gazele naturale din Rusia şi a susţinut mult timp proiectul Nord Stream în ciuda opoziţiei altor aliaţi europeni, explică The Washington Post.

Gazprom, conglomeratul rusesc deținut e statul rus deţine 51% din Nord Stream, dar alte companii energetice occidentale, inclusiv din Germania, Franţa şi Olanda, sunt parteneri în proiect. Acestea au investit miliarde de dolari în conductele care permiteau exportul de gaze rusești către Occident.

Americanii au fost informați

Inițial, evaluările serviciilor americane de informaţii, obținute The Washington Pos din setul de rapoarte clasificate scurse pe platforma socială Discord de Jack Teixeira, indicau o operațiune ucraineană. Potrivit The Washington Post, serviciul de informaţii al unei ţări din Europa a aflat despre planuri de la o sursă din Ucraina, astfel că aliaţii occidentali „au avut un temei pentru a suspecta Kievul pentru acest sabotaj”.

Jurnaliștii CNN au precizat că nu au avut acces la documentul cu pricina, dar au primit o confirmare din partea a trei oficiali americani care erau la curent cu subiectul.

În raportul serviciilor de informaţii se spunea, însă, că operaţiunea militară ucraineană a fost „suspendată”, din motive care rămân neclare. Potrivit raportului, ucrainenii plănuiau să atace gazoductul în urma unui exerciţiu naval aliat major, cunoscut sub numele de BALTOPS, care s-a desfăşurat în perioada 5 -17 iunie 2022.

Relatarea se potrivește cu concluziile anchetei germane

Potrivit oficialilor germani care investighează atentatul asupra Nord Stream, detaliile cheie care apar despre respectiva operaţiune se potrivesc cu planurile din complotul anterior.

De exemplu, sursa din cadrul serviciului european de informaţii citată în raport a relatat despre şase membri ai serviciului de operaţiuni speciale din Ucraina care urmau să folosească identităţi false, să închirieze o ambarcațiune, să se scufunde în Marea Baltică, iar apoi să avarieze conductele.

Anchetatorii germani cred, în prezent, că şase persoane cu pașapoarte false, inclusiv unul românesc, au închiriat un iaht cu vele în septembrie, s-au îmbarcat din Germania şi au plasat explozibili care au secţionat conductele. Anchetatorii sunt de părere că a fost vorba despre scafandri profesioniști, având în vedere că explozibilii au fost plasaţi la o adâncime de aproximativ 73 de metri.