Sabotajul Nord Stream 1 și 2 rămâne în ceață. Cine l-a provocat? Rusia, SUA, Ucraina sau un actor necunoscut. Exclusiv

Sursa: Twitter

Au trecut două zile de la cele două explozii în Marea Baltică care au provocat o ruptură a unor conducte gigantice de gaze naturale din Rusia către Germania. Între timp s-a întărit ideea că a fost vorba de un act de sabotaj. Uniunea Europeană și mai multe guverne europene au catalogat-o drept un atac și au cerut o anchetă. Experții au declarat că ar putea dura luni de zile pentru evaluarea și repararea pagubelor suferite de gazoductele Nord Stream 1 și 2, care au fost folosite ca pârghie în confruntarea dintre Occident și Moscova. Vestea unui posibil atac asupra conductelor a sporit temerile deja intense privind penuria dureroasă de energie în Europa în timpul iernii. Dar misterul central rămâne: Cine a făcut-o?

"Toate informațiile disponibile indică faptul că aceste atacuri sunt rezultatul unui act deliberat", a declarat miercuri, într-o declarație, șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell Fontelles. "Vom sprijini orice investigație menită să clarifice pe deplin ce s-a întâmplat și de ce”. Jake Sullivan, consilierul președintelui Biden pe probleme de securitate națională, a calificat episodul drept "un aparent sabotaj".

Dar, având puține dovezi pe care să se bazeze - oficialii americani au declarat că gazul care se revarsă din țevile sparte a făcut prea periculoasă orice apropiere de breșă - SUA și majoritatea aliaților lor europeni s-au oprit din a indica vreun suspect. Cu toate acestea, unii oficiali au speculat cu privire la numeroasele moduri în care Rusia ar putea avea de câștigat, chiar dacă conducta transportă gaz rusesc.

Polonia și Ucraina au acuzat în mod deschis Rusia, care a arătat cu degetul spre SUA, iar atât Moscova, cât și Washingtonul au emis dezmințiri rapide. Oficialii americani și experții externi au speculat asupra faptului că Ucraina sau unul dintre statele baltice, care se opun de mult timp conductelor, ar fi putut avea un interes în a le vedea dezactivate - și în a trimite un mesaj, scrie New York Times.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Război hibrid

La începutul invaziei în Ucraina, Germania a blocat intrarea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, care tocmai fusese finalizat, iar Rusia a oprit ulterior fluxul prin Nord Stream 1, declanșând un efort disperat în Europa pentru a asigura suficient combustibil pentru a încălzi locuințele, a genera electricitate și a alimenta întreprinderile.

Unii oficiali europeni și americani au avertizat miercuri că ar fi prematur să se concluzioneze că Rusia se află în spatele atacurilor aparente asupra Nord Stream. Președintelui Vladimir V. Putin îi place să arate că are degetul pe robinetul de gaz, au remarcat aceștia, dar exercitarea acestei puteri ar putea însemna menținerea în stare bună de funcționare a conductelor, al căror principal proprietar este compania energetică controlată de stat a Rusiei, Gazprom.

Dar alții au remarcat că una dintre cele două conducte Nord Stream 2 nu a fost avariată, lăsându-i lui Putin posibilitatea de a o folosi ca pârghie dacă iarna devine deosebit de rece.

Nici o umbră de îndoială asupra intențiilor rusești

Mulți oficiali și analiști occidentali au declarat că sabotajul s-ar încadra perfect în strategia rusă a lui Putin de a purta un război pe mai multe fronturi, folosind instrumente economice și politice, precum și arme. Totul pentru a submina aliații Ucrainei și a le slăbi hotărârea și unitatea. Astfel demonstrează unei Europe deja neliniștite cât de vulnerabilă este infrastructura sa vitală, inclusiv alte conducte și cabluri submarine de energie și telecomunicații.

"Acesta este un război hibrid clasic", a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare din Parlamentul german, care a subliniat că, deocamdată, nu are nicio dovadă că Rusia se află în spatele atacului, dar crede că este cel mai "plauzibil" vinovat."Putin va folosi toate măsurile hibride de care dispune pentru a-i agita pe europeni, de la alimente la refugiați și energie", a spus ea.

Dmitri S. Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că acuzarea Rusiei a fost "previzibil de stupidă și absurdă". El a spus că furnizorii americani de gaze naturale au obținut "profituri uriașe" din creșterea vânzărilor către Europa, sugerând că Statele Unite sunt de vină. "Bineînțeles că nu am fost noi", a declarat Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, într-o dezmințire oficială rară. "Știm cu toții că Rusia are o lungă istorie de răspândire a dezinformării și o face din nou aici".

Rușii arată cu degetul spre americani

Posturile de știri rusești au preluat acuzația Kremlinului, difuzând clipuri cu declarația lui Joe Biden din 7 februarie că, dacă Rusia invadează, "atunci nu va mai exista Nord Stream 2". Îi vom pune capăt". Oficialii americani au declarat că el s-a referit la acțiuni diplomatice și economice și au remarcat că Biden a dovedit că are dreptate, Germania oprind proiectul.

Un fost ministru de externe polonez, Radek Sikorski, un critic vehement al Moscovei, a părut să îi susțină interpretarea evenimentelor printr-un tweet care spunea: "Mulțumesc, SUA", deasupra unei fotografii cu un petic din Marea Baltică care este agitat de bule de metan în creștere.

Contactat telefonic miercuri, Sikorski a refuzat să intre în detalii despre postarea sa, dar a remarcat că proiectele North Stream au ocolit Polonia, care are relații tensionate cu Moscova, adâncind în același timp dependența Europei de Vest față de Rusia. "Guvernele poloneze succesive și-au smuls venele pentru a opri Nordstream", a spus el. "De ce nu m-aș bucura ?", a adăugat el. "Aș prefera să cred că au fost mai degrabă aliații noștri decât dușmanii noștri".

Conductele de gaz avariate într-un moment critic

Conductele au fost avariate într-un moment critic al războiului de șapte luni. Kievul face progrese neașteptate pe câmpul de luptă, Moscova i-a provocat pe susținătorii occidentali ai Ucrainei cu amenințări voalate de represalii nucleare, Rusia pare pe punctul de a anexa părți mari din Ucraina, iar ordinul lui Putin de a înrola sute de mii de oameni în armată întâmpină o rezistență largă.

La prima vedere, pare ciudată ideea că Kremlinul și-ar deteriora propriile active de mai multe miliarde de dolari. Dar există o strategie a Moscovei de alimentarea fricii europene, care împinge în sus prețurile pe piața gazelor. Iar pe termen scurt, spun analiștii, nu este clar ce are de pierdut Putin, care a întrerupt deja în mare parte livrările de gaze către țările europene în ultimele luni.

Având în vedere că ambele fluxuri Nord Stream sunt deja inactive, avariile din Marea Baltică nu au niciun efect imediat asupra aprovizionării cu energie a Europei. Unii oficiali au declarat că s-ar putea să nu fie o coincidență faptul că marți s-a deschis o conductă de gaz din Norvegia către Polonia, cunoscută sub numele de conducta baltică. Aceasta a fost concepută pentru a ușura dependența Varșoviei de Rusia și trece aproape de zona în care s-au produs scurgerile.

Gazprom a pierdut toată cota de piață

În ultimele luni, Europa și-a redus consumul de gaze, a găsit furnizori alternativi și și-a constituit stocuri, deși cu un preț foarte mare. "Vestea proastă - din punctul de vedere al Kremlinului - este că folosirea șantajului cu aprovizionarea cu gaze nu funcționează ca strategie politică", a declarat Pavel Molchanov, analist în domeniul energiei la Raymond James, o bancă de investiții americană. "Prin propriile sale acțiuni, Gazprom a pierdut aproape toată cota de piață în Europa".

Miercuri, fluxuri de gaz învolburate continuau să iasă din cele trei conducte rupte, agitând suprafața mării în apropiere de insula daneză Bornholm. Autoritățile daneze au declarat că au început o anchetă penală pentru a determina cauza exactă a scurgerilor. Guvernul american și-a oferit asistența. În timp ce unii oficiali europeni s-au grăbit să speculeze cu privire la implicarea Rusiei, oficialii americani au fost mai prudenți, menționând lipsa dovezilor disponibile.

Cu toate criticile lor dure la adresa lui Putin și a guvernului său, oficialii americani au remarcat că este tentant să se dea vina pe Rusia pentru aproape toate atacurile, uneori pe nedrept. În iulie, la Washington a existat o versiune larg răspândită că un atac cibernetic major asupra Albaniei a fost un efort al Rusiei de a submina un aliat NATO; în această lună, oficialii au declarat că o anchetă a concluzionat că vinovatul a fost Iranul.

Un alt actor guvernamental poate fi vinovat

Mai mulți oficiali de la Washington au remarcat că actori neguvernamentali ar fi putut comite sabotajul conductei. Alții au spus că cele două detonări înregistrate de seismometrele din regiune indicau explozibili plasați de un submersibil sau aruncați de un avion sau o barcă, sugerând că un stat a fost implicat.

"Este greu de evaluat; cine are beneficii?" a declarat președintele Finlandei, Sauli Niinistö, pentru publicația Helsingin Sanomat. "De aceea este un mister până acum".