PNRR ajunge la final. Claudiu Târziu: „A venit momentul unui bilanț adevărat, nu al bilanțului cosmetizat”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

La 31 august 2026 se încheie oficial Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program prezentat în urmă cu cinci ani drept una dintre marile șanse ale României de a recupera decalajele față de Europa. Europarlamentarul Claudiu Târziu, membru al grupului ECR, consideră însă că bilanțul final este unul mult mai puțin spectaculos decât promisiunile de la lansare.

„PNRR se încheie nu cu surle și trâmbițe, ci cu scandal, proiecte neterminate, jaloane ratate, penalizări și o factură pe care România o va plăti mult timp de acum înainte. A venit momentul unui bilanț adevărat, nu al bilanțului cosmetizat pe care ni-l prezintă Guvernul”, afirmă Claudiu Târziu.

De la 29,2 miliarde de euro la 20,1 miliarde Potrivit europarlamentarului, România a pornit în 2021 cu o alocare totală de 29,2 miliarde de euro, însă, după renegocierile succesive ale planului, inclusiv cea din iulie 2026, valoarea acestuia a ajuns la aproximativ 20,1 miliarde de euro.

„Aproape 9 miliarde de euro au dispărut din plan. Este adevărat că nu întreaga diferență reprezintă o pierdere în sens strict: o parte a fost eliminată prin renunțarea la proiecte care nu mai puteau fi finalizate la termen. Dar avem și bani pierduți ca urmare a jaloanelor neîndeplinite”, spune Târziu.

Europarlamentarul atrage atenția că, în ultimele zile ale programului, România riscă să piardă 770 de milioane de euro în urma neîndeplinirii unor jaloane, inclusiv în ceea ce privește reforma salarizării unitare. „După cinci ani de PNRR, România ajunge să absoarbă efectiv în jur de 13 miliarde de euro. Nu 29,2 miliarde, cât s-a negociat inițial, și nici zecile de miliarde de euro promise în discursurile politice de la începutul programului”, afirmă Claudiu Târziu.

Închiderea cărbunelui: România, prinsă între securitatea energetică și penalizările PNRR

Unul dintre cele mai controversate puncte ale bilanțului este, în opinia europarlamentarului, componenta energetică a PNRR. Jalonul 119a prevede scoaterea din funcțiune a unor capacități energetice pe cărbune. Târziu avertizează că decizia vine într-un moment în care România se confruntă cu vulnerabilități serioase ale sistemului energetic. „Am spus încă din 2021 că închiderea termocentralelor pe cărbune fără ca alternativele să fie gata de funcționare este o greșeală strategică. Astăzi vedem consecințele. Seceta severă a afectat producția hidro, iar sistemul energetic a ajuns să depindă și mai mult de capacitățile disponibile”, afirmă acesta.

Potrivit lui Târziu, situația a devenit cu atât mai gravă cu cât Bruxelles-ul a insistat pentru respectarea calendarului de închidere a unor grupuri energetice, în timp ce Guvernul României a încercat să le mențină disponibile. „România ajunge într-o situație absurdă: dacă închidem capacitățile de producție, riscăm să avem probleme de securitate energetică în iarna care vine. Dacă nu le închidem, riscăm corecții financiare și blocarea unor sume importante din PNRR. Aceasta este moștenirea unei politici energetice care a pus calendarul birocratic înaintea realității din teren”, susține europarlamentarul ECR.

Claudiu Târziu consideră că lecția ultimilor ani este clară: nicio capacitate energetică stabilă nu trebuie închisă înainte ca o alternativă sigură și funcțională să fie pusă în loc.

„Unde s-au dus banii?”

Europarlamentarul critică și transparența mecanismului european de redresare. „Avem de-a face cu un mecanism financiar de sute de miliarde de euro despre care nici măcar auditorii europeni nu pot obține întotdeauna o imagine completă privind costurile reale, beneficiarii și rezultatele concrete ale proiectelor”, afirmă Târziu.

Acesta face trimitere la observațiile formulate în 2026 de Curtea Europeană de Conturi privind transparența și monitorizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. În cazul României, europarlamentarul amintește și controversa privind achiziția unor microbuze electrice finanțate prin PNRR, despre care susține că ridică întrebări serioase în privința costurilor și a responsabilității instituționale. „Când o achiziție publică ridică semne de întrebare încă din momentul în care este făcută, iar după un an nu avem un răspuns clar și responsabilități stabilite, problema nu mai este doar a unei achiziții. Este problema unui sistem care nu știe sau nu vrea să verifice unde se duc banii publici”, spune Claudiu Târziu.

PNRR – „un instrument de condiționare politică”

Claudiu Târziu susține că PNRR a depășit cu mult rolul unui instrument financiar și a devenit un mecanism prin care Comisia Europeană poate condiționa decizii importante ale statului român. „În urmă cu câțiva ani spuneam că PNRR poate deveni o nouă lesă pentru guvernele de la București. Astăzi avem dovada mecanismului: un amendament votat de Parlamentul României poate pune în pericol miliarde de euro din finanțarea europeană. Când banii sunt condiționați de adoptarea unor reforme legislative foarte precise, suveranitatea deciziei politice este inevitabil afectată”, afirmă europarlamentarul.

În opinia sa, problema nu este existența fondurilor europene, ci modul în care acestea au fost negociate și condiționate. „România are nevoie de fonduri europene, dar nu cu prețul sacrificării interesului național, al securității energetice sau al libertății de a decide asupra propriilor politici publice”, subliniază Târziu.

Mai puține proiecte decât cele promise

În bilanțul său, Claudiu Târziu atrage atenția și asupra diferenței dintre promisiunile inițiale și ceea ce va rămâne efectiv după încheierea PNRR. „Avem proiecte importante, dar mult mai puține decât cele promise. O parte dintre investițiile care nu au putut fi finalizate prin PNRR sunt transferate pe alte programe europene sau pe bugetul de stat. Asta nu înseamnă că au dispărut costurile. Înseamnă doar că datoria și nota de plată sunt mutate dintr-un cont în altul”, afirmă europarlamentarul.

Potrivit acestuia, bilanțul trebuie făcut nu doar prin prisma sumelor contractate, ci și prin rezultatele efectiv livrate românilor: kilometri de autostradă, spitale, infrastructură, capacități energetice și reforme care să producă efecte economice reale. „Nu putem confunda banii cheltuiți cu dezvoltarea. Nu orice euro absorbit este automat un succes. Întrebarea corectă este ce a rămas în urma acestor bani și cu ce cost pentru România”, spune Târziu.

„PNRR nu a redresat România”

În concluzie, europarlamentarul Claudiu Târziu consideră că PNRR nu și-a atins obiectivul fundamental de redresare și transformare structurală a economiei românești. „S-au făcut și lucruri bune. Nu neg acest lucru. România avea și are nevoie de infrastructură, spitale și investiții. Dar problema este raportul dintre ceea ce am primit și ceea ce am cedat, dintre banii cheltuiți și rezultatele obținute, dintre proiectele finalizate și promisiunile făcute”, afirmă acesta. „PNRR nu a redresat economia românească așa cum ni s-a promis. A finanțat unele proiecte utile, dar a venit și cu condiționalități care au impus României reforme controversate și decizii care, în unele domenii, ne-au slăbit capacitatea de a răspunde propriilor nevoi strategice”, mai spune Claudiu Târziu.

Europarlamentarul consideră că România trebuie să tragă acum învățămintele din experiența PNRR. „Avem nevoie de bani europeni, dar mai ales avem nevoie de o strategie națională. De capacitate de execuție, de negociatori care să apere interesul României și de proiecte gândite pentru dezvoltarea țării, nu doar pentru bifarea unor jaloane. Altfel, riscăm să transformăm fiecare program european într-o altă formă de îndatorare și condiționare.”

„La final, putem spune, ca românul obidit în toată istoria lui: bine că s-a făcut și atât. Dar aceasta este o consolare, nu o mare izbândă. Mai mare daraua decât ocaua.”