Deputaţii PNL, UDMR, PC şi PRM se alăturau, pe 6 februarie 2007, demersurilor PSD de demitere a preşedintelui Băsescu, aprobând ca înlăturarea şefului statului să se facă cu jumătate plus unu din numărul alegătorilor care urmau să se prezinte la referendum.
Liderii PD au acuzat imediat PNL de coaliţie ad-hoc cu PSD, arătând că "noua majoritate parlamentară" avea drept obiectiv suspendarea preşedintelui Traian Băsescu "în condiţii suspecte". În replica, liderul deputaţilor PNL Crin Antonescu, a avertizat că acuzatiile privind o alianta PNL-PSD riscă sa denatureze definitiv şi complet Alianţa DA, care se afla la guvernare. "PNL votează legi pe baza unor principii şi nu pentru sau împotriva unor persoane, chiar dacă este vorba de Traian Băsescu", a precizat Antonescu.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu aviza negativ, cu un an înainte, propunerea de modificare a Legii referendumului iniţiată de patru deputaţi PSD. Executivul explica, sub semnătura primului ministru, că "legiuitorul a prevăzut reguli procedurale diferite pentru problemele supuse aprobării prin referendum, întrucât este vorba de situaţii prevăzute în mod distinct chiar de Legea fundamentală".
“Politica susţinută în ultimii doi ani de preşedintele Traian Băsescu pentru distrugerea Alianţei DA pregăteşte intrarea PSD la guvernare”, declara premierul Tăriceanu.
El mai susţinea senin că votul din Parlament al PNL privind Legea referendumului nu îl viza pe şeful statului de atunci, modificările referindu-se la următorul mandat al unui preşedinte.
Un grup de intelectuali lansa, în revista "22", un Apel catre clasa politică, pentru a stopa criza politică ce "ameninţa să ia proporţii". "Ceea ce constatăm în clipa de faţă este o ruptură a majorităţii clasei politice româneşti de mersul firesc al istoriei şi de dorinţele şi aspiraţiile majorităţii poporului român. Aceasta este adevărata criză politică pe care o traversează acum România", susţineau semnatarii Apelului.
Ei explicau: "Criza politică pe care o trăim astăzi îşi are de fapt originea în teama celor care se simt dintr-o dată ameninţaţi de trei iniţiative mai importante ale actualului preşedinte al României", respectiv faptul de a fi declarat război corupţiei; cererea de desecretizare a tuturor arhivelor Securităţii şi condamnarea comunismului. "Din acest moment, Traian Băsescu a devenit ţinta atacurilor concertate ale celor care şi-au simţit clătinate afacerile, impunitatea, posibilitatea perpetuarii statului oligarhic postcomunist", concluzionau autorii Apelului.
Recomandările noastre
