Planul Kalergi, CEI 5 STĂPÂNI AI LUMII şi efectele din zilele noastre. CONSPIRAŢII, MASONI, nume grele şi o legătură cu Hitler

Planul Kalergi, CEI 5 STĂPÂNI AI LUMII şi efectele din zilele noastre. CONSPIRAŢII, MASONI, nume grele şi o legătură cu Hitler

Mulți dintre cei care cred că o conspirație uriașă încearcă să obțină puterea pe întreaga planetă se referă la așa-numitul Plan Kalergi. Și nu e vorba deloc de un fals, precum Protocoalele Înțelepților Sionului. Kalergi a existat cu adevărat, iar ideile sale stau la baza Uniunii Europene de astăzi. Numai că multe dintre transformările uriașe la care visa Kalergi abia acum se înfăptuiesc, fără ca vreun politician european să și le asume.

Iată, de pildă, ce scria contele Richard von Coudenhove-Kalergi despre ce se va întâmpla în Europa: „Omul viitorului va fi de rasă metisă, Rasele din zilele noastre și clasele vor dispărea (...) Rasa Eropo-Negroidă a viitorului va fi similară ca înfățișare cu egiptenii antici, va fi înlocuită diversitatea popoarelor cu diversitatea indivizilor”.

Richard von Coudenhove- Kalergi s-a născut pe 16 noiembrie 1894 la Tokyo. Tatăl său era reprezentantul diplomatic al Imperiului Austro-Ungar, iar mama sa fiica unui foarte bogat negustor din Japonia. În decembrie 1921, după dezintegrarea monarhiei bicefale, s-a alăturat unei loji masonice din Viena numită „Humanitas”. În 1922 a fost printre cofondatorii Uniunii Pan Europene alături de arhiducele Otto von Habsburg, pretendentul la coroana austriacă. 

În 1923, publică un manifest intitulat Pan Europa în care se pronunță pentru social-democrație ca o îmbunătățire a „feudalei aristocrații militare”, Dar visul său era să înlocuiască democrația cu „o nobilime socială a spiritului”. Mai multe loji masonice îi sprijină mișcarea, Manifestul lui e publicat în mai multe limbi. În 1924, după cum povestește Kalergi în autobiografia sa, un prieten extrem de bogat, baronul Louis de Rotschild, l-a prezentat altui bancher - Max Wartburg. Acesta i-a oferit 60 de mii de mărci în aur pentru a-și finanța mișcarea Pan-Europeană, ba mai mult, l-a pus în legătură și cu alți doi bogați bancheri din Statele Unite. 

 

În aprilie 1924, Kalergi pune bazele publicației Paneuropa, în care începe să-și expună pe larg ideile, În 1925, primul congres al Uniunii Pan Europene îl alege președinte al Comitetului Central, poziție pe care o va deține până la moartea sa, în 1972.

În prima fază, Kalergi a militat pentru împărțirea lumii în numai cinci state. Statele Unite ale Europei, care ar fi trebuit să includă și posesiunile franceze și italiene din Africa, o Uniune Pan Americană, în care să se găsească atât America de Nord, cât și cea de Sud, Commonwealthul Britanic, URSS și o Uniune Pan Asiatică, în care China și Japonia ar fi înglobat și Oceania. 

 
Pentru a-și atinge obiectivele, Kalergi a încercat să coopteze în mișcarea sa numeroși politieni de frunte. A atras însă și ura unor adversari periculoși. Adolf Hitler l-a atacat încă din primii ani. De altfel, după izbucnirea războiului, Kalergi este nevoit să fugă de armatele germane, mai întâi din Cehoslovacia, apoi din Franța. Ca o paranteză, această fugă a fost cea care a dat naștere celebrului film Casablanca, personajul Viktor Laszlo fiind inspirat de contele Kalergi.

Din Statele Unite, Kalergi a continuat pe toată durata celui de al doilea război mondial, să lupte pentru ideile sale. Dar abia după marea conflagrație a reușit să vadă primele rezultate. Tezele sale i-au inspirat pe fondatorii primelor construcții europene. De altfel, Kalergi este cel care a propus Oda Bucuriei de Beethoven drept imn european încă din 1955. 

 
Viziunile sale radicale, care vizau o nouă ordine a lumii, l-au transformat pe Kalergi într-o temă predilectă a teoriilor conspiraționiste. De altfel, extrema dreaptă din zilele noastre încearcă adesea să pună deciziile actuale ale politicienilor europeni sau nord-americani pe seamă urmăririi acestui plan, care ar avea ca finalitate un stat universal, controlat total decâteva familii de o bogăție fabuloasă. 
 
Și mai e ceva care dă foarte tare de gândit nu numai radicalilor de dreapta, ci și celor care văd democrația și drepturile cetățenești ca pe valorile fundamentale ale umanității. În esență, planul Kalergi nu are niciun loc pentru alegeri libere și  voința popoarelor, Scopul său este să încredințeze puterea unui aparat birocratic inamovibil, animat de idealuri înalte. Cine a trăit experiența comunistă, știe care sunt pericolele unei astfel de utopii.