La sfârșitul anului trecut și la începutul lui 2019, polițiștii și procurorii români au descoperit peste 30 de tone de pește, marfă importată din UE, destinată comercializării pe piața românească. Actele false folosite de importatori au atras atenția oamenilor legii și au condus la demararea unei anchete, fiind deschis și un dosar penal, in rem, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Complexitatea cauzei a determinat procurorii români să sesizeze autoritățile din Italia, Spania, Franța, Ungaria și Portugalia, coordonate direct de EUROJUST și EUROPOL. Din România, au fost trimise probe analizate în străinătate. Analizele de laborator au scos la iveală faptul că peștele „importat” avea o concentrație de 500 de ori mai mare de metale grele, decât cea prevăzută de lege și conţinea metale grele precum plumb, cadmiu sau mercur.

Cum a fost descoperită rețeaua

Procurorul Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a declarat că ancheta a început împreună cu ofițerii de la Ordine Publică, de la IGPR București.

„A pornit de la o informație obținută în mod operativ de către lucrătorii de poliție. Am prelucrat-o și am început verificările corespunzătoare. Din punct de vedere tehnic, de șase luni de zile beneficiem de supraveghere tehnică, nu numai telefoane. Toate au fost adunate într-un tom uriaș uriaș de dosare. Am luat întâi legătura cu omologii din poliția spaniolă, cu sprijinul judecătorului de instrucție din Eleida. Pe parcurs, am văzut ca aveau legături și în Italia, Franța, Portugalia, Ungaria. Și atunci neam adresat Eurojust”, a explicat procurorul Niță.

Modul de operare

Anchetatorul din Constanța a explicat că braconierii „pescuiesc prin metodă totalmente barbare din fluvii extrem de poluate din zone în care pescuitul este interzis datorită poluării industriale, iar poluare industrială nu se face cu flori de trandafir”. Teodor Niță a adăugat că din acele zone sunt interzise, prin însăși legislațiilor naționale, orice formă de exploatare piscicolă din cauza gradului mare de poluanți din apă. „Fără a beneficia de autorizații de export, de livrări intracomunitare. Pur și simplu braconau, începând de la metoda cu plasa pentru că acolo nefiind peștele luat de nimeni datorită situației respective, s-a înmulțit semnificativ. Și cu baterii. Cert este că sunt cantități, la o estimare grosso modo, nu cred că exagerez dacă spun că se depășesc 500 tone. Exagerarea ar putea fi chiar în minus. Vorbim de fluviu Ebru, din Spania”, a indicat procurorul român.

La un moment dat, s-a observat că gruparea era extinsă și în fluviul PO, într-o situație similar, din Italia, a adăugat procurorul. „În general, cam prin acele zone se pescuia. Oamenii, pentru a-și crea aparența de legalitate a livrărilor de pește către România, au procedat la contrafacerea documentelor. Antetul se obține, cumpărând, de exemplu, 50 kg de pește de la o firmă autorizată, vezi cum este ștampila, au contrafăcut-o. Din xeroxuri au luat antetul și au început să completeze pe partea neprintată și în felul acesta creau aparența de legalitate”, a adăugat Teodor Niță.

 

Afacere organizată de români

Românii erau cei care organizaseră afacerea și aduceau conaționalilor lor otrava să le-o pună în farfurie, a dezvăluit procurorul Teodor Niță. Pescarii de acolo erau români din zona satelor lipovenești din Delta Dunării, precum Hârșova. „Este vorba de un grup infracțional atipic care funcționa pe paliere. Democratic. E un grup la conducere, un alt grup este la transport-depozitare, alt grup la comercializare. Și acționau pe teritoriile diferitelor state. Ajungeau în țară ca transporturi care ar fi fost din Portugalia, Ungaria, sunt documente că erau și firme bulgărești. Toate, contrafăcute”, a precizat procurorul.

Niță a adăugat că din rețea făceau parte și câțiva spanioli și francezi, identificați cu toții. Vor fi puse sub acuzare între 60 și 70 de persoane fizice și juridice ca membri ai grupului infracțional. „Așteptăm de la Eurojust. ANSVSA nu a făcut nici un control sau dacă au făcut au spus că totul este în regulă. Dar am făcut analizele la alte structuri ale statului. Atentatul la sănătatea publică nu figurează în codul de procedură penală. Din păcate. Peștele alterat care a ajuns în punctele de comercializare a fost consumat în mare parte. Și acum este foarte probabil să mai fie pe piață”, a mai adăugat procurorul.

 

Pește stricat, vândut prin marile magazine

Procurorul a sesizat și un alt aspect, extrem de grav: „Intrau în România, în special cu dubițe de 3,5 tone. Este o chestiune la vamă, nu pot explica eu, poate vă explică ei, nu prea sunt controlate vanurile acestea de 3,5 tone. Au prins lucrul acesta și intrau cu ele în microbuze. Nu erau cu frigoterme autorizate, nici vorbă. Erau dubițe, unele aveau și frig sau lădițe cu gheață. În 4 zile ajungeau în România. Pe interceptări telefonice sunau convorbiri de genul: «Măi, dar cam miroase. Spală și tu cu oțet, atunci taie-l rondele și ține-l la marinat în oțet, că nu o să mai miroasă». După aceea, le livrau la firme extrem de mari de la care se aprovizionează toată lumea. Ori le țineau în soluție salină, ori în oțet, de fapt peștele acela era stricat. Și noi mâncăm ca pește proaspăt”.

 

Inclusiv în Delta Dunării se livrau

Sunt societăți din Constanța, din toată țara, inclusiv mari retaileri de unde se cumpără pește foarte proaspăt, dar în realitate este stricat. „Dumneavoastră vedeți că pe etichetă scrie 21 de zile și este bun dar în spatele etichetei, nu știți ce prăpăd mâncați. Ajungeau în România și le distribuiau, fie rondele alea foarte împuțite, fie așa zis pește proaspăt care ajungea în patru zile în țară”, a punctat procurorul.

Teodor Niță a mai precizat că „avem analize, dar nu a existat cooperare din partea structurilor teritoriale al ANSVSA”. „De multe ori, fără nicio verificare, peștele este bun. De ce oare?”, s-a întrebat anchetatorul. El a mai spus că, în urma analizelor a reieșit că peștele conține substanțe pe care populația nu ar dori să le ingereze, în cantități improprii consumului uman. „Și sunt toxice. Sunt și metale grele”, a spus Teodor Niță. El a adăugat că și dacă a fost peștele bun, însuși faptul că a fost transportat în căldură, în condiții sanitare improprii, este o mare problemă.

 

Peste 100 de percheziții

Cele 30 de tone confiscate, ieri, au fost ridicate în urma controlului, în timpul anchetei penale, dar cu aparență că a fost o verificare administrativă vamală sanitară, a explicat procurorul Niță. Poliția Română a transmis că au avut loc descinderi simultane în România, Italia, Spania, Franța și Ungaria. Peste 150 de mandate de percheziție domiciliară au fost puse în aplicare, 115 fiind în România pe raza municipiului București și a județelor Constanța, Călărași, Dâmbovița, Argeș, Ilfov, Tulcea, Prahova, Brașov, Brăila, Buzău, Vâlcea, Giurgiu și Maramureș.

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: