Omul are o minte sprinţară, rurală, de oltean din Mehedinţi. Când ideile îi atacă neuronii, pe gură îi ies rostiri remarcabile. Politica ar fi , fără niciun fel de glumă, mai săracă fără el. Petre Daea e o comoară naţională de „perle” și gafe memorabile

Ministrul, găinile și „Zodia plânsului”

Cât de ţăran e Petre Daea? Ministrului Agriculturii îi face plăcere întrebarea: „Atât cât trebuie să fie un inginer agronom”. Când se scoală, când se culcă, că spunea, odată, că îi pare rău că noaptea nu e zi? „La cinci fix, că aia e ora biologică a unui agronom! Mă scol fără ceas și, în fiecare zi, la ora 6.30 sunt la serviciu. Și niciodată nu mă culc înainte de unșpe noaptea!”, se umflă în pene ţăranul. Păi, nu se culcă odată cu găinile, că așa se spune despre ţărani? Face un spirit de glumă: „Găinile stau în coteţul lor, io în al meu”. Și continuă în același registru rural: „Dacă m-a prins soarele în casă, nu mai ies! Am, așa, un sentiment al inutilităţii”. Adevăr grăiește. Mai spune că vine la minister cu sufertașul cu mâncare, împreună cu nevastă-sa, care lucrază peste drum, la APIA. Azi a mâncat ouă fierte și salată de roșii cu brânză. De când se știe, ţăranii se plâng. Ba că plouă prea mult, ba că e secetă, ba că nu vine subvenţia, ba că taxele și impozitele sunt mari. Se alintă sau chiar au probleme? Că de meserie nu se lasă! Ajuns la vârsta senectuţii, la 69 de ani, venerabilul ministru conchide: „Tot timpul au probleme! Ţăranii sunt născuţi în zodia plânsului! La ei plânsul e natural…”. Șpaga și respectul faţă de „persoane” Este agricultura „com plexă și complicată”, cum a decretat mai demult? Râde, satisfăcut, în timp ce își scutură mătreaţa de pe reverul costumului bleu-aviator: „Da! Așa e! Sunt cuvinte pe care le-aș rosti de fiecare dată. Chiar și în somn!”. A fost șef de fermă la un CAP din Mehedinţi, pe timpul lui Ceaușescu. Se făcea mai bine agricultură pe atunci, sau e mai bine acum? E de o francheţe dezarmantă: „Ca tehnologie se face mai bine acum, dar ca mod de organizare și exploatare putem discuta. Fărâmiţarea t e r e n u r i l o r și atomizarea proprietăţilor au dus la pierderi de randament. Am patinat mult…”. Parcă îl auzi pe Ion Iliescu în anii ’90. Pe vremea comuniștilor nu prea se găsea de mâncare. E de presupus că din funcţia pe care o avea n-a dus-o rău. A dat și a luat vreodată șpagă și dacă da cât, ce și cui? Poate la doctori, la șefi de la partid… Recunoaște că noţiunea de șpagă nu-i e străină: „Dacă se consideră că am dat o sticlă de vin și o bucată de carne și am luat la fel, da, mă înscriu la șpagă! «A da» e un un respect pentru persoana respectivă”. Îl sună nevasta. Răspunde și turuie: „Cami, sunt la interogatoriu! Mă întreabă dacă am luat și dat șpagă. Pe cuvânt de onoare că le-am spus că da!”.

Ciobanul e o fărâmă de divinitate. Trebuie păstrat cu atâta grijă ca nici lacrima de rouă să nu-l atingă!” PETRE DAEA, fost membru PCR, actualmente pesedist

 Membru PCR din 1970

Ce vroia să se facă, atunci când era mititel, Petrică Daea? Ministrul bravează, cu avânt revoluţionar: „Io nu m-am făcut ce am vrut! Nici nu știu ce am vrut! Am dorit să-mi ajut părinţii”. Zice că niciodată nu și-a dorit să fie șef sau ministru: „Calitatea mea e munca!”. Într-adevăr, pe tarlaua sa, de la Ministerul Agriculturii, îi muncește și îi zăpăcește de cap pe toţi. Când pleacă, când vine, nimeni nu știe unde se află. E ca un titirez. Dar a dat cu sapa, s-a urcat pe tractor, a arat și a semănat cu mâna sa vreodată actualul ministru al Agriculturii? Simte mingea la fileu și lovește puternic: „De toate am făcut și mi-e drag și acu’! Am secerat cu secera! Așa am fost remarcat și, în facultate, în ’70, m-au făcut membru de partid!”. A avut și o bursă de 1.150 de lei: „Se numea «Bursa Gheorghiu Dej». Când am ieșit inginer aveam leafa de 1.300 de lei”, își amintește cu mândrie Petre Daea de măreţele realizări ale orânduirii socialiste.

Poetul Petre Daea și predecesorii săi

Ministrul cochetează cu poezia. A publicat ceva? Poate să ne recite niște versuri compuse de el? Flatat, zâmbește: „Nu, n-am publicat, da’ pot să vă fac o poezie pe loc”. Ne dă pe spate: „Aș vrea să fiu așa cum sunt, dar nu pot în acest moment! Că lângă mine, acum, este un jurnalist eminent”. Cine este, în opinia sa, cel mai bun ministru al Agriculturii pe care l-a avut România? Patriotismul local și apropierea sa ideologică de comuniști nu-i lasă alte variante: „Gheorghe Ionescu Șisești și Angelo Miculescu! Primul e din sat cu mine și pe al doilea l-am cunoscut foarte bine!”. Dar, ce părere are Petre Daea despre predecesorul său, tehnocratul Achim Irimescu? Și despre Dacian Cioloș, fostul premier? Asta pentru că Cioloș tot timpul s-a lăudat cu originile sale de la talpa ţării și cu cunoștiinţele acumulate la ţară, când era copil și mai târziu de la liceul agricol… Zâmbește, câș: „Am aceeași părere ca dumnevoastră… Io i-am apreciat pe amândoi! Vorbind de Cioloș pun în balanţă gradul de cunoaștere al agriculturii și al mecanismelor europene”.

Păreri despre miniștri și porci

Au mai fost miniștri ai Agriculturii apreciaţi de ţărani. Un exemplu ar fi Gheorghe Flutur? Ce pă- rere are? Nu-i place personajul: „Lăsaţi-mi părerea pentru mine. Nu mă obligaţi să dau verdicte! Io îi respect pe toţi”. Dar despre Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, ce spune, că și el a păstorit pe domeniul ăsta? Se destinde: „Cu el am lucrat foarte bine. I-am fost alături ca secretar de stat. Am petrecut o viaţă administrativă împreună”. Ce-o fi vrut să spună, de fapt? Câte picioare are porcul? Are noimă întrebarea, pentru că a spus: „Pe mine nu mă interesează câte picioare are porcul, nu mă interesează guiţatul porcului. Pe mine mă interesează porcul la 110 kilograme, așa cum spune legea!”. Nu se dezminte: „Știu câte are, patru! Da’ pe mine mă interesează să-l duc, prin tehnologie, unde îl așteaptă cuţitul măcelarului, cântarul de 110 kile și factura efortului făcut de fermier!”

^ Omul care îţi intră în casă, „noaptea ca hoţii”

Mai intră în casele oamenilor, noaptea? Că, odată, a afirmat: „Merg noaptea în teren, mă duc la oameni în case, îi bat pe umăr. Îi trezesc din pat. I-am trezit din pat: «scoală-te, eu sunt, hai să te ajut!»”. Păi, dacă era omul cu nevasta, la ce să-l ajute? Se amuză teribil: „Tot timpul merg! Oamenii reacţionează: «Bine ai venit!» Și plecă la treabă! Mă mai invită unii și la o ţuică…”. Am găsit, într-un discurs al său, următoarele exprimări: „Să preiei cu dibă- cie conexiunea factorială, dar mai cu seamă să detașezi cu putere de percepţie direcţiile de acţiune” sau „Puterea de percepţie nu-ţi dădea posibilitatea să prinzi cu toată dibăcia conturul realizării, dar mai cu seamă nu-ţi puteai așeza mintea pe hârtia de scris pentru a putea proiecta viitorul agriculturii”. Seamănă cu celebra spunere a lui Ion Iliescu: „Să ne ancorăm în sinergia faptelor, fără a eluda meandrele concretului”. Petre Daea se dă pe spate, în imensul său birou ministerial cu picturi uriașe, să- mănătoriste, pe pereţi: „Îmi place comparaţia! Pe mine mă încălzesc exprimările astea și îmi creează o satisfacţie extraordinară, că a doua oară nu pot să le mai spun la fel! Să mă citeze la TV, că le mai dau!”.

Daea: „Am căzut din pom de multe ori și n-am zbierat!”

În 2007 a susţinut că organismele modificate genetic nu ar fi dăunătoare. El spunea că organismele modificate genetic nu ar prezenta niciun pericol, argumentând că toate fiinţele sunt modificate genetic. Cum se pupă asta cu agricultura „bio” sau „eco”? Mai scoate o „perlă” care are, pe undeva, noimă: „Se pupă foarte bine, îmbrăţișându-se! Coexistă!”. Petre Daea are un mod original de a transmite mesaje, percepute de public ca hilare. De pildă: „Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier, nu zbier înainte!”. Bătrânul agronom e tot o veselie: „Păi, cum!? Ce mă doare ca să zbier? Trebuie să simt și dacă n-am simţit, ce să fac? Am căzut din pom de multe ori… Și n-am anunţat căderea prin zbierat!”. Concluzionează: „Mie nu-mi sună mintea: «ocupat»!”.

Citate din gândirea, rural de profundă, a ministrului Daea

● „Nu avem capacitatea de a crește purcei. Nu avem maternitate!”.

● Întrebat în mod repetat de un reporter ce se poate face cu lâna, dacă ciobanii nu au nevoie de ea, Petre Daea a ajuns la concluzia ca reporterului i-ar prinde bine o plapumă..

● „Sper ca mintea să mă ţină în stare să nu fac greșeli”.

● „Domnule prim ministru, pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca, în 31 martie, să avem numai situaţii neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare și situaţiile concrete pentru fermierii din România”.

● „Cred că putem contura, în pu- ţine cuvinte, că munca m-a pus pe drumul… împlinirii și… al… angajării faţă de… misiunea pe care am avut-o de fiecare dată”.

● Oaia este o statuie vie. Aceasta e doar o definiție. Argumentele se gasesc în străfundul analizei pentru fiecare și pentru orice loc. ● Lângă oaie găsești o frunză, lângă frunză nu poți sa găsești o oaie.

Lopata din portbagaj și motivul de divorţ

Se laudă că în fiecare weekend pleacă în teritoriu unde atacă prin surprindere. „Am în mașina de teren cizme, foarfece și lopată!”, se mândrește ministrul Petre Daea. E, na? Chiar așa? Nici nu terminăm bine că sare de pe scaun și ne aleargă pe scările ministerului, sprin- ţar ca un greieraș, spre parcarea unde șoferul îl așteaptă cu sufletul la gură. Așa e! În portbagaj are cel menţionate. Iar pe lopată sunt urme de pă- mânt. „Am verificat umiditatea din sol”, explică, doct, Petre Daea. Și ne provoacă: „Dacă vreţi, vă iau cu mine pe teren, să vedeţi ce lume deșteaptă e în România! Da’ să știţi că nici io nu știu unde ajung!”. Oftează cu ochii pe telefonul pe care nevasta îl sună din jumătate în jumătate de oră: „În primii 31 de ani de muncă, n-am avut o duminică liberă. Cre’ că d-aia am divorţat! Da’ m-am însurat din nou!”.