Peste jumătate din orașele din România nu îndeplinesc criteriile de populație

Mai mult de jumătate dintre orașele din România nu ar trebui să fie orașe pentru că nu au cel puțin 10.000 de locuitori. Acest lucru este relevat de un raport al Curții de conturi.

Orașele din România, mai mult pe foaie decât faptic

Sursa citată, arată că 55% din orașele mici nu au suficienți locuitori pentru a fi sub această formă de organizare. De asemenea și 15% din comune se află în această situație. Iar acest lucru afectează capacitatea lor de a asigura servicii publice de calitate, spune raportul Curții.

Sursa foto: Wikipedia

Pragul de 10.000 de locuitori pentru orașe și 1.500 pentru comune se pare că este marea problemă. Asta pentru că 119 orașe, adică peste 55% din total și 432 de comune nu ating acest număr de locuitori. Drept urmare 84% dintre comune depind în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul central.

Cum a ajuns Dani Mocanu să cânte manele. Visa să devină marte fotbalist

Formă „sălbatică” a poliomielitei, descoperită în apele uzate din Hamburg. A fost activată celula de criză

Mai puțin de 30% dintre comune au venituri proprii

Practic numai 27% dintre comune pot să genereze venituri proprii. Motivele pentru care atragere de fonduri este limitată sunt și cele legate de deficitul de personal calificat, cum ar fi de arhitect șef, auditor, specialist în achiziții. Pe de altă parte nici legislația curentă nu vine în ajutorul celor care fac parte din administrația locală.

Asta pentru că nu este adaptată la nevoile societății. Iar modificarea statutului administrativ al unui oraș, mai exact trecerea acestuia la statutul de comună este unul foarte greoi. Asta pentru că Legea referendumului are anumite condiții restrictive greu de îndeplinit. De altfel și atragerea de personal calificat este o altă provocare.

Trecerea de la oraș la comună, extrem de dificilă

Din acest motiv există o stagnare pentru planificarea teritorială. drept urmare și atragerea de fonduri din surse externe se demonstrează a fi dificilă. Nu doar lipsa de personale este o problemă ci și discrepanțele salariale reglementate legislativ.

Asta pentru că orașele mici primesc salarii mai mari decât comunele, așa cum este reglementat legislativ. Pe de altă parte, asistenți personali ai persoanelor cu handicap generează o presiune semnificativă pe bugetele locale.