Pericolul la adresa speciei umane este la apogeul său. Un savant vizionar vorbeşte despre RĂUL creat de om cu mâna lui şi despre soluţiile de supravieţuire

Pericolul la adresa speciei umane este la apogeul său. Un savant vizionar vorbeşte despre RĂUL creat de om cu mâna lui şi despre soluţiile de supravieţuire

Specia umană se află în cel mai periculos secol din toate timpurile în condiţiile în care progresele înregistrate în domeniile ştiinţei şi tehnologiei tind să devină deosebit de ameninţătoare la adresa existenţei noastre.

Războaie nucleare, încălzirea globală şi virusurile programate genetic sunt doare câteva dintre scenariile catastrofale pe care le are în minte genialul savant britanic Stephen Hawking atunci când se gândeşte la pericolele care ameninţă omenirea. În plus, mai spune el, evoluţia tehnologiei şi ştiinţei “ar putea crea premisele necesare ca lucrurile s-o ia razna şi se întoarcă împotriva  noastră”.

Şansele producerii unor dezastre care să afecteze profund Pământul vor creşte considerabil în următoarea sută de ani, avertizează eminentul fizician şi cosmolog britanic în cadrul unor convorbiri la BBC. Hawking este de părere că posibilitate producerii unui dezastru pe Pământ “creşte odată cu timpul şi va deveni o certitudine peste o mie sau zece mii de ani”. “Până atunci va trebui să ne fi extins în spaţiu, către alte stele, astfel încât o calamitate pe Pământ să nu reprezinte sfârşitul rasei umane. Cu toate acestea, nu vom fi capabili să construim comunităţi care să se autosusţină în următoarea sută de ani, aşa că va trebui să fim foarte atenţi în această perioadă”, a mai precizat savantul.

E o ironie ca avertismentele cu privire la pericolul pe care îl reprezintă ştiinţa să vină chiar din partea unui reprezentat de seamă al lumii ştiinţifice, scrie BBC, dar savantul susţine că omenirea va găsi cu siguranţă soluţii pentru a face faţă noilor ameninţări. “Bineînţeles că nu vom opri progresul sau să ne întoarcem în trecut, aşa că va trebui să identificăm pericolele şi să încercăm să le controlăm. Sunt optimist şi cred că putem face faţă”, mai spune Hawking.

Ne puteți urmări și pe Google News

Iar în acest sens, savantul de la Cambridge, care a împlinit 74 de ani pe 8 ianuarie, anul acesta, face referire chiar la situaţia sa. Avea doar 21 de ani când medicii care l-au diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică i-au spus că va mai trăi cel mult doi ani. Graţie progresului în domeniul medical, savantul este încă în viaţă, deşi au trecut mai bine de 50 de ani… Hawking mai spune că în zona sa de activitate, probleme de sănătate, chiar dacă sunt grave, nu au constituit un handicap major. Umorul şi munca sa l-au ajutat mereu să treacă peste dificultăţi. “Este extrem de important să nu ne enervăm, indiferent cât e de greu, pentru că îţi poţi pierde speranţa integral dacă nu eşti capabil să râzi de tine şi de viaţă în general”, este de părere celebrul savant.

Hawking, care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi a unui sintetizator vocal, este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa "Scurtă istorie a timpului" ("A Brief History of Time"), devenită un bestseller internaţional.

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului "Scurtă istorie a timpului" (Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului "George şi cheia secretă a universului" (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.