În rezoluţia, adoptată miercuri seară, consilierii locali atrag atenţia că „opiniile antidemocratice, antipluraliste, mizantrope şi extremiste de dreapta şi acţiunile violente apar cu tot mai mare frecvenţă în Dresda”.

„Oraşul are o problemă cu naziştii”, a spus Max Aschenbach, consilier al Die Partei, un partid politic satiric, în discursul său care a iniţiat decizia de a proclama starea de urgenţă.

Dresda, capitala landului Saxonia, este văzut de mai mult timp ca un bastion al mişcării de extremă-dreapta şi ca loc de naştere al grupării antiislamice Pegida.

Consilierii locali din Dresda, oraş care candidează pentru a deveni Capitala Europeană a Culturii în 2025, au adoptat o rezoluţie în care se precizează să sunt necesare mai multe acţiuni pentru rezolvarea problemei. Opozanţii spun însă că este prea mult.

„Nazinotstand înseamnă, ca în cazul crizei climatice, că avem o problemă serioasă. Este ameninţată societatea democratică deschisă”, a declarat pentru BBC Max Aschenbach, unul dintre consilierii locali din Dresda, care a propus rezoluţia.

Aschenbach, reprezentant al formaţiunii politice satirice Die Partei, a precizat că o acţiune era necesară deoarece politicienii nu fac suficient pentru a lua poziţie în mod clar faţă de extremism.

„Iniţiativa a reprezentat o tentativă de a schimba această situaţie. În plus, voiam să ştiu alături de ce fel de oameni stau în consiliul local din Dresda”, a afirmat el.

În rezoluţie se precizează că „atitudini şi acţiuni de extremă dreapta au loc din ce în ce mai frecvent” şi se face un apel către oraş pentru ajutarea victimelor violenţelor de extremă dreapta, protejarea minorităţilor şi consolidarea democraţiei.

Aschenbach a declarat că adoptarea rezoluţiei arată determinarea consiliului local în ceea ce priveşte apărarea unei „societăţi libere, liberale, democratice, care protejează minorităţile şi se opune naziştilor”.

Rezoluţia a fost votată de consiliul local din Dresda miercuri, fiind aprobată cu 39 de voturi pentru şi 29 împotrivă, potrivit presei locale. Printre cei care s-au opus au fost consilierii Creştinilor Democraţi (CDU). „Din punctul nostru de vedere, aceasta a fost în principal o provocare”, a afirmat Jan Donhauser, reprezentant al CDU.

Donhauser a menţionat că majoritatea locuitorilor din Dresda nu este extremistă sau antidemocratică şi a adăugat că autorităţile locale nu sunt obligate să acţioneze ca urmare a adoptării rezoluţiei, ci „teoretic măsurile existente ar trebui să aibă prioritate mai mare şi deciziile următoare să fie luate în funcţie de acest lucru”.

CDU a precizat că speră în întărirea instituţiilor care au cea mai mare competenţă în combarerea violenţei motivată politic.

Kai Arzheimer, profesor de politică, a afirmat că principalul impact al rezoluţiei este simbolic, însă ar putea însemna şi că se vor aloca mai mulţi bani programelor de combatere a extremismului.

„Nu cred că alt oraş german a mai declarat stare de urgenţă nazistă”. Dar rezoluţiile împotriva extremismului de dreapta nu sunt atât de neobişnuite”, a adăugat el.

Oraşul Dresda este cunoscut de mult timp ca fiind afectat de acţiuni de extremă dreapta.

În anii 1990, grupuri neonaziste au început să organizeze reuniuni în amintirea a ceea ce au numit „Holocaustul bombardamentelor”, şi anume bombardarea oraşului de către forţele britanice şi americane în 1945. Grupurile au continuat să fie active în regiune.

Landul Saxonia a fost de mult timp un punct forte pentru partidul de extremă dreapta NPD, iar apoi pentru Partidul Alternativa pentru Germania (AfD). La alegerile din septembrie, susţinerea pentru AfD a crescut faţă de alegerile precedente.

Dresda este şi locul în care a început în 2014 mişcarea antiislamistă Pegida (Europeni Patrioţi împotriva Islamizării Vestului). Susţinătorii Pegida spun că oamenii trebuie să se „trezească” în faţa ameninţării extremismului Islamic. Ei vor ca Germania să limiteze imigraţia şi acuză autorităţile că nu pun în aplicare legile existente, titrează RomâniaTV.

Te-ar putea interesa și: