Pensia, insuficientă pentru milioane de europeni. În ce țări pensionarii continuă să muncească

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Pensia, insuficientă pentru milioane de europeni. Tot mai mulți europeni aleg să rămână activi după ieșirea la pensie, iar pentru o parte importantă dintre ei motivul principal este lipsa unor venituri suficiente. Datele analizate în 2023 și disponibile la nivelul anului 2026 arată diferențe majore între statele europene, România fiind țara cu cea mai mică pondere a pensionarilor care continuă să lucreze după încasarea primei pensii pentru limită de vârstă, potrivit datelor Eurostat.

Unde continuă pensionarii să lucreze după ce primesc pensia

Veniturile obținute din pensie sunt mai mici decât salariile încasate înainte de retragerea din activitate în toate statele europene. Potrivit Eurostat, la nivelul Uniunii Europene, o persoană care câștiga 100 de euro între 50 și 59 de ani încasa, în medie, o pensie de 58 de euro între 65 și 74 de ani, în anul 2023.

Diferența de venit face ca numeroși vârstnici să întâmpine dificultăți în menținerea nivelului de trai, în condițiile în care aproape unul din șase pensionari din Uniunea Europeană este expus riscului de sărăcie.

Totodată, pensionarii care aleg să rămână pe piața muncii invocă motive diferite. Pentru 36,3% dintre ei, principalul motiv este satisfacția de a continua să muncească și de a rămâne activi, în timp ce 28,6% spun că necesitatea financiară îi determină să își păstreze locul de muncă.

Datele Eurostat arată că, în 2023, cele mai recente disponibile la nivelul anului 2026, 12,9% dintre persoanele din Uniunea Europeană au continuat să lucreze în primele șase luni după ce au început să primească pensia pentru limită de vârstă.

Pensia, insuficientă pentru milioane de europeni. Diferențele între state sunt însă foarte mari

România înregistrează cea mai redusă pondere, de doar 1,7%, în timp ce Estonia ajunge la 54,9%. Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%) depășesc, la rândul lor, pragul de 40%. Urmează Norvegia (37,7%), Cipru (29,7%) și Finlanda (28,5%).

La celălalt capăt al clasamentului se află România (1,7%), Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%).

„Grecia avea o poziție foarte strictă împotriva pensionarilor care munceau. Aceasta s-a mai îndulcit sub presiunea crizei, a tăierilor de pensii și a reformei pensiilor”, a declarat profesorul Platon Tinios de la Universitatea din Pireu pentru Euronews Business.

Acesta a afirmat că modificările de politică adoptate în 2022 au determinat o creștere rapidă a numărului pensionarilor înregistrați care lucrează, însă efectele nu sunt reflectate complet în statistici, deoarece schimbările au avut loc după a doua jumătate a anului 2023.

Pensionari. Sursă foto: AI

În ce state necesitatea financiară cântărește cel mai mult

În mai multe țări europene, lipsa veniturilor suficiente reprezintă principalul motiv pentru care pensionarii aleg să își continue activitatea profesională. Ponderea celor care invocă necesitatea financiară diferă considerabil, de la 9,4% în Suedia până la 68,5% în Cipru.

„Desigur, oriunde oamenii spun că lucrează din necesitate financiară, înseamnă că simt că venitul lor din pensie este inadecvat”, a explicat dr. Olga Rajevska de la Universitatea Riga Stradins pentru Euronews Business. „O proporție ridicată a acestor răspunsuri sugerează că sistemul de pensii din țările respective este inadecvat și incapabil să asigure un venit suficient.”

În România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), peste jumătate dintre respondenți au declarat că au continuat să lucreze din motive financiare. Același motiv este invocat de 48,2% dintre pensionarii din Croația, 47,9% în Letonia, 39% în Portugalia, 38,1% în Ungaria, 37,7% în Franța și 35,8% în Germania.

Dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Spania înregistrează cea mai redusă pondere, de 19,6%, în timp ce Italia ajunge la 29,7%, ușor peste media europeană.

La polul opus se află Suedia (9,4%) și Norvegia (9,8%), iar în Cehia și Luxemburg procentul rămâne sub 15%.

Câți pensionari lucrează exclusiv din motive financiare

Atunci când sunt corelate datele privind pensionarii care continuă să lucreze cu cele privind necesitatea financiară, rezultă că 3,7% dintre pensionarii din Uniunea Europeană muncesc din considerente financiare.

În România, această pondere este de numai 0,9%, în timp ce Letonia conduce clasamentul european cu 21,2%. Cipru ajunge la 20,3%, Estonia la 17,3%, iar Lituania depășește, de asemenea, pragul de 10%.

„În statele baltice, factorul principal este necesitatea financiară de a continua munca, deoarece pensiile din aceste țări sunt mult sub media europeană”, a declarat Rajevska. „Atât timp cât oamenii sunt capabili să muncească, ei continuă să o facă pur și simplu pentru a câștiga destul pentru un nivel de trai decent.”

În Bulgaria (8,9%), Ungaria (7,7%) și Slovacia (7,5%), cel puțin unul din 13 pensionari continuă să lucreze din motive financiare. În rândul marilor economii europene, Germania are cea mai ridicată pondere, de 4,5%, Franța se situează la media UE, cu 3,7%, iar Italia ajunge la 2,8%. Spania are doar 1%.

Experții explică de ce tot mai mulți pensionari aleg să rămână activi

Profesorul Kène Henkens, de la Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI), a afirmat că în statele cu pensii reduse probabilitatea ca pensionarii să continue să muncească este mai mare. Totuși, fenomenul este în creștere și în țările cu sisteme de pensii mai solide.

„Pensionarii sunt mai sănătoși și mai bine educați decât înainte și, ca urmare, au o legătură mai puternică cu piața muncii”, a declarat el pentru Euronews Business. „Se poate vedea în cifrele Eurostat că majoritatea pensionarilor activi lucrează din plăcere și pentru integrare socială.”

Schimbarea normelor sociale contribuie la această tendință.

Acesta a afirmat că schimbarea normelor sociale contribuie la această tendință.

„În Olanda, de exemplu, putem vedea clar că angajatorii devin mai deschiși în a angaja lucrători dincolo de vârsta de pensionare. Acest lucru are legătură și cu schimbările demografice și cu deficitul persistent de forță de muncă. Pensionarii sunt văzuți ca o sursă suplimentară de forță de muncă”, a spus el.

Henkens a atras atenția că, în statele mai sărace, există și pensionari care și-ar dori să lucreze, însă nu reușesc să își găsească un loc de muncă, astfel că statisticile îi surprind doar pe cei deja activi.

La rândul său, Tinios a declarat că posibilitatea de a continua activitatea după pensionare reprezintă o componentă importantă a strategiilor de îmbătrânire activă, facilitând trecerea treptată de la activitatea cu normă întreagă la retragerea completă și contribuind, în același timp, la reducerea deficitului de forță de muncă. Profesorul Lauri Leppik, de la Universitatea din Tallinn, a subliniat că „necesitatea financiară” este un concept relativ și nu depinde exclusiv de valoarea pensiei publice.

El a afirmat că motivele economice, precum nevoia de venituri suplimentare sau completarea pensiei prin muncă, influențează decizia de a rămâne activ, însă relația dintre nivelul pensiei și continuarea activității profesionale este mult mai complexă decât pare la prima vedere.