Pe site-ul Arhivelor Naționale ale Statelor Unite au fost postate 13.000 de noi documente provenind de la FBI, CIA sau comisiile parlamentare care au cercetat asasinarea președintelui John Fitzgerald Kennedy. Acest ultim lot de documente desecretizate completează o listă care conține deja sute de mii de acte întocmite după 22 noiembrie 1963 și date publicității în baza unei legi din 1992.

Interesant este că – deși versiunea oficială asupra evenimentelor nu s-a schimbat deloc – documentele din JFK Files crează cea mai completă frescă a unor ani de profunde schimbări, atât în SUA cât și în restul lumii. Paranoia informațională din anii negri ai Războiului Rece, rolul intrusiv jucat de serviciile secrete în America, inclusiv în lumea strălucitoare a vedetelor de talie mondială, obsesia controlului mesajelor care ajungeau în public.

Versiunea oficială asupra evenimentelor este că un fost pușcaș marin, Lee Harvey Oswald, a tras în președintele Kennedy, pe 22 noiembrie 1963, la ora 12.30. Transportat la spital, Kennedy e declarat mort. Fugărit de autorități, pușcașul ucide un polițist și apoi este prins. Pe 24 noiembrie, când e transferat spre prima facilitate unde să fie audiat, Oswald este împușcat mortal de un interlop mărunt din Dallas, Jack Ruby. În 1967, în timp ce era în detenție, Ruby moare înainte de a primi o sentință finală.

Ce a urmat?

Cea mai interesantă Teorie a Conspirației din istoria modernă, egalată, poate, doar de Blue Book, agenda misterelor legate de extratereștri. Atât de multe speculații s-au făcut pe cele mai diverse teme legate de asasinat încât aproape fiecare hârtie emisă în acea perioadă poate fi interpretată.

Normal pentru acea perioadă, principalii bănuiți că s-ar afla în spatele asasinării președintelui SUA erau sovieticii. Speculațiile pe această temă erau alimentate de obsesia lui Oswald de a-și face un viitor dincolo de Cortina de Fier. Dat afară din Infanteria Marină americană, el a încercat tot felul de slujbe, dar a eșuat în toate. În octombrie 1959, via Helsinki, pleacă în URSS. În Minsk se însoară cu o rusoaică, are o fiică și este, pentru o scurtă perioadă de timp, un erou local al propagandei anti-capitaliste, dar rușii erau intrigați de insistențele sale și îl bănuiau un agent infiltrat. Este pus să muncească într-o uzină și ”condamnat” la o viață mediocră.

În iunie 1962, se întoarce în SUA. Din acel moment, spune versiunea oficială, încearcă să convingă țările comuniste de buna sa credință. Uciderea președintelui care îngenunchease URSS și Cuba în Criza Rachetelor ar fi trebuit să îi deschidă porțile spre Est. Cel puțin asta susține versiunea oficială, un pușcaș solitar care a crezut că o crimă în va face eroul adversarilor Americii.

Totuși, până când această versiune a fost impusă publicului, autoritățile americane au verificat fiecare detaliu. Astăzi prezentăm un document care verifica rapiditatea cu care Lee Harvey Oswald a obținut, în 1959, viza de a intra în URSS.

Era asasinul omul rușilor?

Se punea întrebarea simplă: cum au știut sovieticii că Oswald nu e agent american trimis să se infiltreze în URSS? Răspunsul adepților Teoriei Conspirației era și el simplu: era deja omul lor!

La exact 60 de ani, această speculație rămâne încă vie...

Documentul desecretizat la sfârșitul săptămânii trecute este o informare trimisă în 25 mai 1964 de secretarul comisiei de anchetă condusă de Earl Warren către Richard Helms, la acea dată director de strategii la CIA.

Membrii comisiei susțineau că au aflat de la Abram Chayse, consilier juridic la Departamentul de Stat că Oswald a primit viza turistică pentru URSS în patru zile, în timp ce perioada normală de acordare era de peste o săptămână. Comisia Warren cerea CIA mai multe informații pentru a înțelege dacă graba din octombrie 1959 are vreo semnificație.

”Din materialul pus anterior la dispoziția Comisiei de Agenția Centrală de Informații (CIA) am înțeles că Oswald a ajuns la Helsinki cu un avion de la Londra, pe 10 octombrie, 1959, și că viza sa turistică pentru URSS a fost emisă de ambasada din Helsinki, Finlanda, pe 14 octombrie și că a plecat pentru Moscova cu trenul, pe 15 octombrie.

Presupunând că a depus cerere de viză în ziua în care a juns la Helsinki, înseamnă că i-au trebuit doar patru zile pentru a o obține.” Membrii Comisiei Warren fac și un calcul, în funcție de ora la care a ajuns Oswald în Helsinki, cât ar fi durat drumul până la Ambasadă și trag concluzia că solicitarea de viză putea fi depusă luni, 12 octombrie, ceea ce restrângea și mai mult intervalul de timp.

Departamentul de Stat nu a avut mai multe informații, așa că pentru amănunte, Comisia se adresa serviciului de spionaj al SUA. ”Dacă mai este posibil la acest moment de a determina ora aproximativă din 10 octombrie 1959 la care a aajuns la Helsinki avionul în care era Oswald și ora la care a închis Ambasada sovietică, această informație plus cea privind timpul necesar de a merge de la aeroport la Ambasadă cu transportul în comun ar fi de ajutor Comisiei.”

Documentul este semnat de unul dintre cosilierii Comisiei Warren, J. Lee Rankin.

Pe 24 septembrie 1964, adică la numai 4 luni de la această solicitare, Comisia Warren a decis că Lee Harvey Oswald a acționat singur!