Secretele din spatele morții lui John F. Kennedy. Casa Albă blochează mii de documente invocând securitatea națională

Secretele din spatele morții lui John F. Kennedy. Casa Albă blochează mii de documente invocând securitatea națională Sursa foto: 116669369 © Chris Dorney | Dreamstime.com

John F. Kennedy (JFK) a fost cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. În timpul mandatului său, 1961 - 1963, s-a confruntat cu numeroase crize externe, în special în Cuba. JFK este considerat un stindard al liberalismului american. Președintele a luptat cu tărie și hotărâre împotriva mafiei, însă nu a mai apucat să se bucure de tot mandatul, fiind ucis pe 22 noiembrie 1963. Moartea sa a stârnit multe speculații, unele dintre ele circulând chiar și în prezent.

Pe 29 mai 1917, în Brookline, a venit pe lume John Fitzgerald Kennedy. A fost un copil foarte bolnăvicios, fiind depistat cu o problemă la coloana vertebrală. Nu la mult timp, atunci când avea doar doi ani, a făcut o formă gravă de scarlatină. Mai târziu s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate, printre care și cronice. O bună parte a copilăriei sale și-a petrecut-o în pat, visând cu ochii deschiși sau citind.

În 1935, John F. Kennedy a intrat la Universitatea Princeton, iar un an mai târziu s-a înscris la Harvard. A făcut parte din echipa de fotbal american, însă a avut două accidente destul de serioase care i-au afectat coloana vertebrală. Datorită tatălui său, prosper om de afaceri, a avut ocazia să călătorească în Europa, observând de aproape situația internațională destul de tensionată.

Kennedy a absolvit facultatea în 1940,  în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A vrut să se înroleze în Marina Militară sau la infanterie, însă nu a fost acceptat din cauza problemelor sale de sănătate. Ambițios din fire, nu a renunțat și, cu ajutorul tatălui său, a falsificat fișa medicală, reușind astfel să intre la Centrul de Informații navale din Washington, care urmărea mișcările flotelor inamice.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un conflict amoros cu o presupusă spioană nazistă l-a determinat pe tatăl lui John F. Kennedy să intervină din nou, astfel mutându-l pe torpilorului PT109, unde a fost ales comandant adjunct.

Prima dovadă de eroism și intrarea în politică

În 1943 a avut pentru prima dată ocazia să demonstreze de ce este în stare. Torpilorul la cârma căruia se afla a fost lovit de distrugătorul japonez Amagiri în timp ce patrulau în zona Insulelor Solomon. Toți membrii echipajului au fost aruncați în apă, însă Kennedy a ieșit la suprafață și i-a adunat pe toți pe o scândură ruptă. A înotat până a reușit să îi ducă pe cea mai apropiată insula. Din cei 12 membri ai echipajului, 10 au fost salvați.

Președinția SUA era unul dintre obiectivele pe care tatăl lui John F. Kennedy le trecuse pe lista fiului mai mare, Joe. Acesta și-a pierdut viața pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial, prin urmare, următorul urmaș avea să candideze. Discursurile sale menționau fapta eroică din Pacific, însă nu era uitată nici moartea fratelui său, care și-a dat viața în război. Din umbră, tatăl său administra finanțele și canaliza sume importante de bani pentru a-și susține fiul.

John F. Kennedy zdrobește candidatura Republicanilor în decembrie 1946 și este ales pentru prima dată în Congres. În ciuda problemelor sale de sănătate, reușește să obțină și a doua candidatură, însă fără să inițieze vreo mișcare importantă. Cu ajutorul fratelui său mai mic, a obținut un post în Senat.

În 1953 s-a căsătorit cu Jacqueline, iar la trei ani după nuntă au început să se agraveze problemele de sănătate. A suferit mai multe intervenții chirurgicale, printre suferințe scriind și o carte istorică, „Profiles in Courage”, câștigătoare a premiului Pulitzer.

Kennedy își anunță candidatura în ianuarie 1960, îndreptându-și atenția către mass-media și adresându-se direct poporului american. Tehnicile sale moderne l-au ajutat să își învingă contracandidații, astfel fiind alesul Partidului Democrat. Bătălia pentru fotoliu de președinte al SUA dintre el și Richard Nixon a fost prima televizată.

Pe 8 noiembrie 1960, John F. Kennedy a fost ales cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Inaugurarea sa în funcție a avut loc pe 20 ianuarie 1961, eveniment la care au participat o mulțime de oameni.

John F. Kennedy președinte

Președintele a insistat să își aleagă colaboratorii, optând pentru o echipă tânără, formată din oameni educați și activi. Politica lui Kennedy promiterea reforme pe toate fronturile, inclusiv sănătate, educație sau programe spațiale.

La scurt timp după ce a fost investit, cel de-al 35-lea președinte al SUA a aflat de planurile de invadare a Cubei, cu scopul de a răsturna regimul lui Fidel Castro. Acest plan rămăsese de la fosta administrație Eisenhower, iar John F. Kennedy s-a opus inițial. În urma presiunilor venite din partea celor de la CIA, noul președinte a cedat, însă a pus o condiție: trupele americane nu vor participa la operațiune.

CIA a instruit și a oferit arme refugiaților cubanezi, iar pe 17 aprilie 1961, aceștia au ajuns în Golful Porcilor. În numai trei zile armata cubaneză i-a învins, iar Castro a ironizat SUA. Operațiunea a fost prima greșeală pe care Kennedy a făcut-o în calitate de președinte.

14 octombrie 1962 reprezintă începutul crizei rachetelor din Cuba. Aceasta a durat 39 de zile și a fost perioada în care Războiul Rece a fost pe punctul de a se transforma în Al Treilea Război Mondial, unul nuclear. John F. Kennedy a anunțat în cadru unui discurs televizat faptul că forțele americane au găsit baze sovietice de lansare a rachetelor SS-4 Sandal în Cuba. S-a decis oprirea navală a Cubei, astfel navele sovietice fiind împiedicate să transporte armament.

După lungi discuții și dispute, liderul sovietic a anunțat îndepărtarea tuturor armelor din Cuba. Criza rachetelor a era încheiată, iar totul părea să fie o victorie pentru SUA. Pe de altă parte, evenimentele petrecute în aceste 39 de zile a convins URSS-ul să înceapă dezvoltarea masivă a armelor nucleare. În anii următori, americanii și sovieticii au ajuns la un acord bilateral denumit „Telefonul roșu”. Acest acord avea ca scop soluționarea problemelor care ar fi putut transforma Războiul Rece în unul nuclear.

Sursa foto: 60352842 © Picturemakersllc | Dreamstime.com

Un mandat plin de probleme

John F. Kennedy nu a avut parte de liniște după încheierea crizei Rachetelor din Cuba. Un conflict a izbucnit între Vietnamul de Sud și cel de Nord. La finalul anului 1962, președintele Statelor Unite a trimis observatori guvernamentali, însă decizia nu a fost una înțeleaptă. Atunci când s-a constat gravitatea situației, s-a început extragerea observatorilor. Acesta a fost începutul așa zisului „Război al mlaștinilor”.

Au mai urmat o serie de probleme rasiale. Noile politici aplicate de Kennedy au determinat persoanele de culoare din SUA să lupte pentru drepturile lor. Deși știa că susținerea acestora i-ar aduce mai puțină popularitate, un conflict din campusul Universității din Mississippi l-a determinat să semneze Ordinul Executiv 11063. Acesta interzicea discriminarea rasială.

În politicile sale moderne, John F. Kennedy susținea corectitudinea și drepturile oamenilor. A dus o luptă acerbă și hotărâtă împotriva mafiei. Ministrul justiției de la acea vreme, Robert Kennedy, s-a ocupat cu strictețe de această problemă, declanșând urmărirea penală împotriva a 228 membri ai crimei organizate.

Asasinarea lui John F. Kennedy

Ziua de 22 noiembrie 1963 a fost ultima din viața celui de-al 35-lea președinte al Statelor Unite. Kennedy se afla în Dallas, vizitând orașul alături de soția sa Jacqueline, guvernatorul de atunci al statului Texas, John Bowden Connally, Jr. și soția acestuia.

În jurul orei 12:30, în timp ce se afla într-o mașină decapotabilă și saluta mulțimea, John F. Kennedy a fost împușcat. S-au tras trei focuri de armă. Primul a ratat și s-a crezut inițial că este sunetul provocat de o petardă. Al doilea foc l-a lovit pe președinte în spate, ieșind prin gât și rănindu-l pe guvernator. Cel de-al treilea foc l-a nimerit pe Kennedy în cap. A fost transportat de urgență la spital, în cele din urmă fiind declarat decesul.

Suspect a fost Lee Harvey Oswald, arestat la scurt timp, însă împușcat de Jack Ruby (proprietarul unui club de striptease) înainte de a face mărturisiri. Fapta acestuia ridică multe semne de întrebare, însă el susține că a vrut doar să răzbune uciderea președintelui.

Nici până în prezent nu sunt cunoscute împrejurările și nici cei care au pus la cale uciderea președintelui american. Au fost lansate multe zvonuri, vorbindu-se chiar și de conspirați. Comisia de investigare l-a prezentat pe Oswald ca unic asasin, însă sondajele de opinie arătau că această variantă nu era crezută de popor.

Asasinarea lui John F. Kennedy este una dintre cele mai discutate crime din istorie. Mulți consideră că la mijloc a fost o adevărată orchestrație, mai ales din cauza unor indicii vitale care s-au pierdut. Limuzina în care se afla președintele nu a fost supusă unei investigații ci a fost spălată meticulos imediat după accident. Trupul neînsuflețit a lui Kennedy nu a fost examinat de specialiștii din Texas ci a fost dus la Washington. Multe semne de întrebare sunt ridicate și din cauza fotografiilor de la autopsia președintelui, care au dispărut.

Suspecți de crimă

Lista oficială a suspecților în cazul asasinării lui John F. Kennedy este scurtă. Ancheta a arătat că unicul criminal este Oswald, însă neoficial sunt mai multe persoane și organizații care l-ar fi vrut scos din cărți pe președinte.

Primul pe listă pare a fi vicepreședintele Lyndon B. Johnnson. Imediat după preluarea funcției, acesta a trimis trupele americane în Vietnam, intensificând propaganda comunistă. De asemenea, el a schimbat imediat politicile interne cât și externe. Oswald era un pro-comunist și ar fi putut fi plătit de Johnnson.

Mafia ar putea juca un rol important în asasinarea președintelui. JFK luase măsuri drastice împotriva acestora și a deschis dosare penale unor importanți șefi ai mafiei. Coincidență sau nu, Jack Ruby, care l-a împușcat pe Oswald, a făcut parte din banda lui Al Capone.

CIA, deși o organizație aflată în strânsă legătură cu statul, a fost deranjată de decizia lui Kennedy de a nu susține invazia din Cuba. Allan Dulles, directorul organizației demis de președinte, ar fi colaborat cu mafia pentru a-l scoate din cărți.

John F. Kennedy nu se afla în relații bune nici cu FBI-ul. Între acesta și șeful organizației, J.Edgar Hoover erau conflicte. Hoover se apropia de vârsta de pensionare și era convins că președintele îl va înlocui. Fiind bun prieten cu Johnson, după eliminarea lui JFK, a fost numit șef FBI pe viață.

Criza Rachetelor din Cuba ar fi putut de asemenea să îi aducă moartea lui Kennedy. Fidel Castro ar fi putut să se răzbune pe președinte, angajându-l pe Oswald. O posibilă răzbunare ar fi putut veni din partea URSS-ului, JFK întorcându-se împotriva lor.

Unele voci susțin că suspectă de crimă ar putea fi chiar Jacqueline Kennedy. A fost înșelată de multe ori, însă aflase că soțul său o are ca amantă pe celebra Marilyn Monroe.

SUA face publice documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy

Uciderea celui de-al 35-lea președinte al SUA a ridicat multe semne de întrebare, însă nimeni nu știe cu exactitate ce s-a întâmplat de fapt. O lege a Congresului din 1992 impune ca toate documentele legate de asasinarea președintelui american să fie făcute publice în termen de 25 de ani. În 2018, Donald Trump a dispus declasificarea a 2.800 de documente.

„Permit astăzi ca vălul să fie în sfârşit ridicat. În acelaşi timp, departamentele şi agenţiile executive mi-au propus ca anumite informaţii să continue să fie redactate din cauza problemelor de securitate naţională, de aplicare a legii şi de probleme externe. Nu am de ales - astăzi - şi accept decât să permit un prejudiciu ireversibil securităţii naţiunii noastre”, spunea Donald Trump, într-un comunicat publicat de Casa Albă în 2018.

La mijlocul lunii decembrie 2022, Arhivele Naționale din SUA au făcut publice alte 13.000 de documente cu privire la asasinarea lui John F. Kennedy. La cererea celor de la FBI și CIA, mii de documente au fost blocate. Joe Biden, actualul președinte al Americii, susține că un număr „limitat” de documente nu pot fi făcute publice. Oficialul a precizat că este o măsură pentru „a preveni daune aduse apărării militare, operaţiunilor de informaţii, forţelor de ordine sau politicii externe”.

Cele aproximativ 13.000 de documente desecretizate au fost publicate pe site-ul Arhivei Naționale SUA.