În ultima zi a anului, felul nostru de a ura „Un An Nou plin de împliniri!” pentru toți pasionații de istorie, mistere și conspirații este printr-un document inedit (a fost publicat pentru prima oară de Arhivele Naționale Americane abia acum 15 zile) din voluminosul dosar al asasinării președintelui american John Fitzgerald Kennedy.

Documentul este o informare făcută de CIA către toate agențiile implicate în anchetă, Poliție, FBI, Secret Service, legată de contactele lui Lee Harvey Oswald cu țările comuniste. La acea oră, în 1963, URSS și Cuba erau considerate principalele adversare ale Satelor Unite. Ca informații, actul nu cuprinde lucruri neapărat noi pentru pasionații de amănunte din dosarul celei mai mediatizate crime din istoria modernă, dar o mențiune din antet plasează evenimentele ce au urmat în zona ”realităților care bat filmul”.

Document desecretizat de Joe Biden

Dacă povestea din documentul desprins de noi astăzi din JFK Files ar fi fost inclusă de un scenarist într-un film de serie B, măcar un spectator din sală ar fi exclamat ”Dă-o-n colo, că e cusută cu ață albă!” și poate chiar s-ar ridica să plece atunci când un gangster obscur îl împușcă pe autorul asasinării președintelui.

Documentul este un raport CIA din 24 noiembrie 1963. El s-a aflat în ultimul lot desecretizat în baza unei decizii a Congresului american din 1992. Președintele Joe Biden, cel care a dat, formal, ordinul publicării, nu a făcut decât să avizeze deciziile deținătorilor arhivelor operative.

24 noiembrie 1963 era o dată specială. Pe 22, cu doar două zile înainte, președintele Kennedy a fost împușcat mortal, în timpul unei vizite în Dallas, Texas. O oră și jumătate mai târziu, este prins autorul, un tânăr în vârstă de 24 de ani, Lee Harvey Oswald. Oswald plecase de la locul crimei, a ajuns acasă, a luat de aici un pistol și, în intervalul ăsta scurt, a ucis și un polițist. E reținut imediat după a doua crimă.

E dus în sediul Poliției unde e supus la trei interogatorii, unul condus de FBI și două de detectivi locali. Răspunsurile sale erau evazive, tipice unui acuzat de fapte grave care, la începutul anchetei, speră să scape definitiv de acuze.

Pe 24 noiembrie, se decide ca Oswald să fie transferat din arestul poliției la o închisoare districtuală. Aici urma să fie făcut primul interogatoriu temeinic, pe masă urmând să fie puse probe strânse de mai multe agenții. Dar...

Perfect timming!

Transferul era făcut cu pompă, pe 24 noiembrie, la ora 11.21. Mulțime adunată, agenți, ziariști și gură-cască, în holul poliției, NBC transmitea în direct. Când, din mulțime, se desprinde un bărbat care scoate un revolver. Trage un singur cartuș în Oswald, înainte de a fi imobilizat. Victima moare la spital, după puțin timp. Oswald avea să moară în aceeași cameră de gardă în care constatase și decesul președintelui împușcat de el.

Interogatoriul pregătit de Poliție, FBI și CIA rămâne fără obiect.

Iată și mențiunea din antet care face ca totul să pară un film noir:

”Sumar al informațiilor relevante despre Lee Harvey Oswald, la (ora) 7.00, pe 24 noiembrie 1963”!

Iată acum și informațiile, întrebările la care asasinul nu a mai putut răspunde, lăsând loc uneia dintre cele mai captivante teorii ale conspirației.

Back in the USSR!

Cu 4 ore și 21 de minute înainte ca Jack Ruby, un membru insignifiant al lumii interlope texane, dar care lucrase cândva în echipa lui Al Capone, să îi închidă definitiv gura lui Lee Harvey Oswald, CIA disemina agențiilor informația că, în urma unei acțiuni tehnice (interceptarea convorbirilor Ambasadei URSS în Mexico City!) , a aflat că Oswald discutase cu Valer Kostinov despre o cerere de viză pentru a ajunge în Rusia. Cei din Mexic ar fi trebuit să ceară viza de la Ambasada din Washington.

Kostinov era consul în Mexic și FBI îl bănuia că este agent al așa-numitului Departament 13 al KGB, structură responsabilă, potrivit CIA, cu organizarea de sabotaje, răpiri și asasinate.

Oswald tocmai părăsise New Orleans și se mutase în Dallas, orașul unde locuiau mai multe rude de-ale sale. Înainte de a se reuni cu familia, el a plecat în Mexic, pe 26 septembrie, cu un plan clar: să ajungă în URSS.

Vă reamintim că fostul pușcaș marin Oswald a mai avut o tentativă de a se stabili în țara de dincolo de Cortina de Fier, dar a fost primit acolo cu neîncredere. Între 1959 și 1962, el a lucrat ca strungar în Minsk. S-a căsătorit cu o rusoaică, dar tot nu a convins autoritățile sovietice de faptul că nu e un agent acoperit al CIA.

Acum dorea să se întoarcă în Rusia sovietică. Avea deja în cap planul uciderii lui John Fitzgerald Kennedy și spera că, având acest ”trofeu”, va fi primit ca un erou, știut fiind că liderul Nichita Hrușciov fusese umilit de JFK în ”Criza din Golful Porcului”?

Mai ales că el avea deja arma ce urma să fie folosită la uciderea lui Kennedy, o Carcano, calibrul 6,5, iar, în aprilie 1963, a și folosit-o, trăgând asupra generalului Edwin Walker, un promotor al fascismului, adversar declarat și violent al comuniștilor. De această tentativă de omor s-a aflat după moartea lui Oswald, prin mărturii și expertize balistice.

Răspunsul la întrebările CIA pentru ucigaș s-a dus în mormânt.

Nici Jack Ruby nu a apucat să ofere un motiv solid pentru care l-ar fi omorât pe Oswald. După patru ani de închisoare, moare în spatele gratiilor. În 1963, coresponda cu Comisia de Anchetă condusă de judecătorul Earl Warren, cerând să fie audiat în condiții de siguranță. Acest lucru nu s-a întâmplat și o afecțiune galopantă de plămâni l-a doborât înainte de a discuta cu altcineva în afară de detectivii de caz!

Respins de sovietici și cubanezi

Ca și în numele piesei celor de la The Beatles, Oswald încerca să ajungă ”Back in the USSR” pe căi ocolite.

Revenind la raportul CIA din dimineața de 24 noiembrie, agenții recunosc faptul că aveau informații disparate despre încercările lui Oswald de a fugi din SUA, dar că nu le-au dat atenție, pentru că nu monitorizau cetățenii americani din afara granițelor. Mai mult, Kostinov era vizat de o anchetă FBI, Operațiunea Tumbleweed, pentru că rusul contacta persoane dispuse să organizeze sabotaje industriale, dar în acea anchetă nu apărea numele lui Oswald.

După asasinat, CIA a fost asaltată de informații, inclusiv false. De exemplu, în raport se spune că au primit fotografii care l-ar fi surprins pe Oswald în Mexic, dar s-a dovedit că era altcineva în imagini.

Informațiile verificate erau că Oswald a intrat pe 26 septembrie 1963 în Mexic și înoptează în Nuevo Laredo. A doua zi a contactat Ambasada URSS din Mexico City și le-a cerut să discute cu cei din Washington ca să îi dea viză sovietică, pentru el, soție și copii. El se prezenta ca fotograf din New Orleans și călătorea cu un card de turist. Cererea lui era să fie primit în Odessa, orașul trecut din România în URSS.

Pe 28 septembrie, Oswald merge la Ambasada Cubei și discută cu Silvia Duran, funcționară la Ambasadă, dar cetățean mexican.

Duran a contactat reprezentanța URSS și le-a spus că Oswald dorea o viză de Cuba, unde să aștepte acordul sovieticilor de a traversa oceanul. Americanul i-a prezentat și documente care atestau că era simpatizant al lui Fidel Castro, în New Orleans intrând în organizația comunistă ”Fair Play for Cuba”.

Interesant este răspunsul rușilor: cererea fusese transmisă la Ambasada din Washington și nu era sigur că i se va acorda vreodată viza americanului care era prea insistent!

Pe 28 septembrie, Oswald se întoarce din nou la reprezentanța cubaneză și o determină pe Duran să sune din nou la omologii sovietici. Americanul chiar ia telefonul din mâna ei și discută, într-o rusă stricată, cu un diplomat rus.

Pe 1 octombrie, Oswald discută din nou cu Kostinov, dar nu i se acordă viza. Sună și la un atașat militar, dar tot fără succes.

Stă în Mexic până pe 3 octombrie, sunând la ambasade, dar nu mai are discuții semnificative. Înțelegând că nu a rezolvat nimic, se întoarce în SUA, tot prin Nuevo Laredo.

Raportul continuă cu informația că, pe 23 noiembrie, după crimă și după arestarea lui Oswald, Silvia Duran și soțul său sunt arestați, decizia fiind comunicată și aprobată de Mateos Lopez, președintele de atunci al Mexicului.

Silvia Duran a dat informații și a confirmat multe date strânse de agenți.

Kostinov și ceilalți diplomați contactați de Oswald nu au fost interogați, având imunitate diplomatică, dar au fost supravegheați tehnic, fără a apărea informații semnificative