Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Departamentul de killeri ai KGB și legătura cu asasinarea lui Kennedy. Istoria secretă
Departamentul de killeri ai KGB și legătura cu asasinarea lui Kennedy. Istoria secretă

Departamentul de killeri ai KGB și legătura cu asasinarea lui Kennedy. Istoria secretă

Poate că începe exact ca textul de ieri de la rubrica Istoria Secretă, dar nu e așa: pe 22 noiembrie președintele Statelor Unite este asasinat de un fost pușcaș marin, pe 23 noiembrie FBI și CIA află că ucigașul avusese o întâlnire cu un agent al Departamentului 13 din KGB, structură responsabilă cu sabotajele, răpirile și asasinatele!

O nouă filă din cea mai populară teorie mainstream a conspirațiilor, asasinarea președintelui John Fitzgerald Kennedy, astăzi: pista crimei comandate de la Kremlin.

Așa cum spuneam ieri, Casa Albă a autorizat declasificarea unui nou tom de documente din dosarul numit generic ”JFK Files”, obligația impusă de Congres în 1992 apropiindu-se de final. E vorba de câteva mii de file din anchetele deschise de Polție, FBI, CIA, Congres sau Casa Albă după ce, la 22 noiembrie 1963, președintele a fost împușcat de Lee Harvey Oswald. Ele nu mai aduc informații esențiale, deja volumul documentelor desecretizate ajungând la câteva milioane, dar prelungesc, oarecum, emoția deslușirii unor mistere.

Pentru fila aleasă astăzi – desecretizată pe 15 decembrie 2021 – e nevoie de un scurt background. Versiunea oficială a anchetei asupra morții președintelui Kennedy este că a fost împușcat de un tânăr, Oswald avea 24 de ani în 1963, care a plănuit și organizat totul singur. Greu de crezut dar adevărul este că oricâte informații au apărut de atunci încoace versiunea oficială nu a fost niciodată răsturnată. Oswald a cumpărat pușca și muniția, a ales locul de unde să tragă, un depozit unde se angajase de puțin timp și tot el a cumpărat și revolverul cu care a ucis un polițist în aceeași zi.

Problema ridicată de ”conspiraționiștii moderați” ( pe vremuri existau și din ăștia!) este dacă Oswald a fost încurajat în gestul său nebunesc de oameni din diverse structuri, dacă a fost sprijinit indirect de persoane cărora li se lăudase cu ce are de gând să facă.

Sigur, aceste teorii au apărut în timp, dar în primele momente de după asasinat orice informație putea fi vitală, așa că nimic nu era dat la o parte fără verificări temeinice.

Adăugați faptul că la acea dată inamicul numărul 1 pentru americani era URSS și în deceniile 1950-1960 cetățeanul american de rând trăia cu spaima că oricând se putea produce o invazie, un atac cu bombe nucleare, așa că un asasinat era ușor de crezut că putea fi organizat în inima SUA de ruși.

Pe 23 noiembrie 1963 era redactat un memorandum, desecretizat pe 15 decembrie 2021, în care se spunea că, pe 28 septembrie 1963, Lee Harvey Oswald a discutat în Mexic cu un agent dovedit al KGB, consulul Valeriu Vladimirovici Kostinov.

Memorandumul cuprinde și sursa informației, o convorbire înregistrată pe 1 octombrie 1963, nu miră pe nimeni că SUA intercepta convorbiri într-o altă țară, purtate de o ambasadă, doar era ăzboi, Rece, ce-i drept, dar război.

Oswald sunase pe 1 octombrie la ambasadă și a discutat cu un portar, cerându-i să verifice dacă fusese trimisă o telegramă la Washington.

Un agent FBI i-a explicat autorului memorandumului că era vorba de un pașaport nou și o viză, cerute de Oswald pentru a emigra în URSS.

Kostinov, pe care Oswald îl întâlnise pe 28 septembrie, făcea deja obiectul unei operațiuni a FBI, Tumbleweed.Tumbleweed viza acțiuni ale unui Departament din KGB, numărul 13, despre care americanii credeau că organizează sabotaje, răpiri și chiar asasinate. Kostinov și un alt rus, Oleg Brichin, erau urmăriți pentru că foloseau un agent, de origine germană, stabilit în SUA. Germanul fusese instruit pentru a comite acte de sabotaj industrial, FBI fiind convins că Brichin și Kostinov erau agenți ai Departamentului 13.

În continuare, memorandumul cuprinde citate din ”manualele” de spionaj ale URSS din care reiese că nu era neobișnuit ca agenții să se întâlnească în teren cu cei desemnați pentru a executa misiuni delicate.

Prezentată așa cum reiese doar din acest document, întâlnirea Oswald-Kostinov pare o ultimă discuție înainte de execuția președintelui. Așa a și fost tratată informația, dar realitatea fusese, se pare, alta.

Fix a doua zi, înainte de a putea fi interogat despre legăturile cu URSS, Oswald este împușcat mortal de un gangster care avea să declare că nu a vrut să o lase pe frumoasa văduvă a președintelui, Jackie Kennedy, să fie târâtă la proces.

Deslușirea discuției dintre asasinul președintelui și agentul Departamentului 13 a rămas să fie făcută din informații colaterale.

Versiunea oficială este că Oswald, în anii de adolescent sărac și chimuit de o familie destrămată, a ajuns să se creadă comunist, marxist, mai exact, cum îi plăcea să se descrie.

Ajunge pușcaș marin, dar este dat afară și, în 1959 pleacă în URSS. Spera să devină un erou al comuniștilor, un simbol al celor care nu mai credeau în capitalism, dar neîncrederea sovieticilor în povestea sa face să fie primit doar ca muncitor în Minsk. Se căsătorește cu o rusoaică, are și un copil, o fetiță, născută în URSS, dar, în 1962, revine în SUA, împreună cu noua familie.

Următoarele luni, până la moartea sa, pe 24 noiembrie 1963, Oswald a împletit eșecurile profesionale, concedieri repetate, cu eșecul de a intra în grațiile oricărei puteri comuniste. A contactat consulatele sovietice, a distribuit pliante pro-Castro, sperând să fie primit ca un star anti-imperialist în țările de dincolo de Cortina de Fier.

Privit cu suspiciune, speriați că ar putea fi trimis chiar de FBI sau CIA, Oswald a fost refuzat mereu. Chiar și de Kostinov!

A fost crima încercarea lui Oswald de a convinge comuniștii de ”buna sa credință”? Doar psihologia judiciară mai poate răspunde la această întrebare.

Până la următorul document din JFK Files, e liber la speculații.