Am arătat în numărul anterior, în cadrul serialului în două episoade consacrat arhivei SIPA, că Hotărîrea de Guvern din 9 mai 2006 era cît se poate de clară. După această dată nu mai era nici un temei legal pentru activitatea unei Comisii.

Raportul publicat de Evenimentul zilei arată, însă, că prin OMJ din 31 mai 2007 se constituie o nouă Comisie. Cum membrii Comisei semnează Raportul din 14 aprilie 2008, ştim că din ea au făcut parte, printre alții, Horia Georgescu, Iuliana Scîntei, Marius Iosif. Raportul arată şi activitatea Comisiei:

„Membrii comisiei au efectuat 17 deplasări la sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi au procedat la desigilarea spaţiului de depozitare a arhivei care a aparţinut Direcţiei Generale de Pază şi Anticorupţie, depozitată la etajul 2, conform proceselor-verbale anexate, iar la plecare, de fiecare dată au sigilat ferestrele şi uşile de acces cu un nou sigiliu eliberat de Serviciul de Informaţii Clasificate al Ministerului Justiţiei. (...)

Membrii Comisiei au făcut observaţii cu privire la unităţile arhivistice verificate, care sînt menţionate în cuprinsul proceselor- verbale încheiate cu ocazia fiecărei deplasări.

Toate unităţile arhivistice verificate scriptic în inventarele identificate în spaţiul de depozitare au fost depuse pe rafturi, în ordinea efectuării verificărilor cu indicatoare manuscrise referitoare la numărul de inventar”.

Despre cum se studia Comisia, fiecare dosar ne spune Horia Georgescu la emisiunea Probleme la zi, din 26 mai 2017, realizată la RRA de Alexandra Andon:

„Realizator: Cum aţi procedat? V-aţi împărţit dosarele între membrii comisiei, unii dintre dumneavoastră au citit...

Horia Georgescu: Nu. Acolo am intrat tot timpul mai mulţi membri.

Realizator: E adevărat, dar cum procedaţi cînd inventariaţi? Luaţi un dosar şi vă uitaţi cu toţii la el?

Horia Georgescu: Vă explic exact cum procedam. În primul rînd că se întocmea un proces verbal foarte, foarte, detaliat, în care se spunea: «am luat un dosar, din biblioraftul respectiv, am studiat documentele de la fila x pînă la fila y», tocmai pentru...

Realizator: Toţi membrii comisiei în acelaşi timp.

Horia Georgescu: Toţi membrii comisiei în acelaşi timp, împreună. Deaia aceste aspecte foarte detaliate au fost consemnate în aceste procese verbale, tocmai pentru a se putea verifica mai tîrziu diseminarea unor informaţii, dacă cineva proceda în mod ilegal.

Realizator: Bun, perfect! Cum putem noi să verificăm în acest moment dacă au fost diseminate informaţii? Unde găsim procesele verbale?

Horia Georgescu: Procesele verbale sînt la Ministerul Justiţiei şi sînt parte integrantă din raportul de comisie.” Procesele verbale invocate sînt documentele a căror desecretizare ne-a promis- o de mult timp Tudorel Toader, fără s-o fi făcut pînă acum, în cadrul Operațiunii Ducerea proștilor de nas. Raportul arată că această Comisie şi-a încetat activitatea în luna decembrie 2007.

Pe 15 ianuarie 2008, vine ministru interimar Teodor Meleşcanu. Ca de obicei, ştim puţine lucruri despre activitatea sa în fruntea Ministerului. Ar trebui, poate, întrebat dacă i s-a spus ceva despre SIPA, despre Comisie.

Pe 20 februarie 2008, e numit ministru Cătălin Predoiu.

Duminică, 21 mai 2017, Cătălin Predoiu a intervenit – la cererea mea – la România lui Cristoiu de pe România TV pentru a răspunde întrebărilor mele şi ale Letiţiei Bădescu.

Fostul Ministru a arătat că desecretizarea Raportului nu e complicată:

„ -De cine depinde desecreterizarea? E secret de serviciu?

- Au trecut 10 ani de atunci, mi-e greu să vă spun. Sînt mai multe niveluri de secretizare, dar nu e din cîte îmi dau seama, rememorînd prevederile legale, o procedură foarte complicată în sine (...)”.

Cînd Cătălin Predoiu a dat interviul, Raportul nu fusese publicat. Pentru a fi de-a dreptul penibil, Tudorel Toader a declarat joi, 25 mai 2017, după publicarea Raportului, că-l va desecretiza, Conţinutul Raportului confirmă aprecierea lui Cătălin Predoiu. Nu era nici o problemă cu publicarea chiar de către Ministerul Justiţiei. Raportul arată că s-a cerut de către Comisie sesizarea SRI pentru neregulile constatate în activitatea Comisiilor anterioare.

Cătălin Predoiu susţine în intervenţia sa c-a trimis Raportul la CSAT: „

- Acest raport a fost trimis de dvs.la CSAT?

- La secretariat. O precizare destul de importantă – eu am făcut acest lucru pentru că am văzut că în hotărîrea de guvern se fac referiri la legea CSAT, la legea siguranţei naţionale. Nu vreau să spun nici mai mult nici mai puţin decît atît, nu vreau să afirm că sînt membri ai CSAT la momentul respectiv care l-au cunoscut, ci pur şi simplu că am făcut ceea ce izvora din spiritul şi litera hotărîrii, respectiv o depunere a acestui raport în secretariatul CSAT, respectiv la biroul de documente secrete din minister”.

La emisiunea de la RRA, Georgiana Iorgulescu se miră – şi pe drept cuvînt – că ministrul Cătălin Predoiu n-a sesizat Procuratura:

„Dar, în fine, domnul Predoiu susţine că l-a trimis la CSAT. Domnul Băsescu spune că nu ştie de aşa ceva. Dar eu vin şi întreb: de ce sântem în mentalitatea asta comunistă şi postcomunistă, că toate cheile acestei ţări se află în CSAT? CSATul e un for administrativ. E adevărat că se ocupă de siguranţa naţională, dar, în ciuda a ceea ce se spune, nu are voie să emită legi, deşi o face, protocoale..., de ce la CSAT?

Realizator: Dar chiar şi aşa, de ce domnul Predoiu să îl trimită?

Georgiana Iorgulescu: Dar de ce la CSAT? E ca şi cum...

Realizator: Dar de ce să îl trimită undeva, şi să nu acţioneze pe baza constatărilor unei comisii, pe care el însuşi a înfiinţat- o?

Georgiana Iorgulescu: Dar ministrul Justiţiei, doamnă, este membru în CSAT!

Realizator: E adevărat, dar ministrul Justiţiei face o comisie, aceea are nişte concluzii, de ce nu acţionează pe baza acestor concluzii?

Georgiana Iorgulescu: Păi, concluzia asta era, să se ducă la CSAT cu avizul conform şi CSAT-ul să hotărască. ”

Nu numai Georgiana Iorgulescu, dar şi alţii s-au mirat că un Document precum Raportul, care dezvăluie nereguli grave în gestionarea Arhivei, a fost tratat ca pe o simplă factură de gaze.

Traian Băsescu, fostul preşedinte, susţine că n-a ştiut de acest Raport. Să-l credem pe cuvînt.

Cel care-l ştia era Cătălin Predoiu, membru al CSAT.

Cum de s-a mulţumit Cătălin Predoiu cu simpla trimitere la Secretariatul CSAT? De ce nu l-a informat direct pe Traian Băsescu?

De ce nu l-a informat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu?

Nu sunt singurele întrebări stîrnite de publicarea Raportului.

Sub presiunea Statului Paralel, dezbaterea a fost înăbuşită.

Nu e însă singura explicaţie pentru care nu s-a răspuns nici pînă acum la mai multe întrebări legitime:

1) Cele două Hotărîri de Guvern au fost date pe vremea cînd C.P. Tăriceanu era premier.

Ştia despre ce-i vorba?

Îşi aminteşte acum de afacere?

A întrebat-o vreodată pe Monica Macovei ce s-a ales de îndeplinirea Hotărîrii de Guvern?

Cînd s-a decis prelungirea termenului de la 8 mai 2006 la 30 iunie 2006 s-a discutat în Guvern şi de ce e nevoie de asta?

2) Călin Popescu Tăriceanu a fost premier din 2005 pînă în 2008.

Sub mandatul său au fost înfiinţate celebrele Comisii. De ce nu-l întreabă nimeni despre ele?

3) Comisia Chiuariu a fost înfiinţată pentru a studia Arhiva și a face propuneri de repartizare a Dosarelor către alte instituții, potrivit Hotărîrii de Guvern din 9 februarie 2006.

Rezultatul activităţii e un Raport. Nu despre cum să fie distribuită Arhiva, ci despre neregulile din activitatea Comisiei anterioare.

A avut mandat să facă şi asta? 4) Raportul face vorbire de o altă Comisie înfiinţată de Monica Macovei:

„La nivelul Seviciului de Informații Clasificate din cadrul Ministerului Justiției a fost identificată o arhivă redusă de documente aparținînd fostei DGPA și fostei SIPA. Documentele fac parte din categoria documentelor clasificate – toate nivelele de clasificare – dar nu sînt înregistrate sau sînt înregistrate defectuos în registrele speciale gestionate de acest serviciu Această componentă importantă a arhivei operative a fostei DGPA a fost inventariată de către o comisie desemnată de către fostul ministru Monica Macovei prin OMJ nr. 106/C/03.02. 2005.”

Raportul denunță faptul că „Membrii Comisiei (...) au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informații Clasificate din Ministerul Justiției pe care le-au predat ministrului de Justiției Monica Macovei.

Comisia actuală ( autoarea prezentului Raport) nu a putut identifica și nu cunoaște dacă documentele clasificate ( SSID, SS, S ) ridicate de membrii Comisiei ( ...) au fost restituite de acești membri sau de către ministrul Justiției, Monica Macovei, și dacă alte măsuri de valorificare au fost dispuse de fostul ministru al Justiției Monica Macovei”.

Asta înseamnă că documentele folosite spre șantaj au fost luate indirect de la SIPA, prin intermediul Serviciului de Informaţii Clasificate.

La această Arhivă se referă Corneliu Turuianu în plîngerea sa?

În concluzie:

1) Afacerea Comisiilor care au umblat la Arhiva SIPA destăinuie un lung şir de ilegalităţi, lucru de mîntuială, secretomanie şi operaţiuni dubioase.

2) Deşi Raportul Comisiei Chiuariu, aprobat de Cătălin Predoiu pe 17 aprilie 2008, e trimis la CSAT, pentru că el semnala fapte cu iz de atentat la Siguranţa Naţională, din aprilie 2008 pînă acum, timp de 9 ani, adică, nimeni din CSAT n-a catadicsit să-i dea atenţie.

3. Nici azi, după 9 ani de la elaborarea Raportului care denunță grave ilegalități, nu există nici un interes de a face lumină în afacerea dubioasă a Comisiilor. Dimpotrivă, pentru a ascunde și mai adînc adevărul prin perdele de ceață securistică, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, un exemplu strălucit de cum activează Băieții cu galoane pitite în izmenele de cazarmă, în loc să desecretizeze documentele despre Comisii, a găsit de cuviință să înființeze o altă Comisie!