De ziua națională a comerțului electronic s-a discutat la o conferință organizată de Asociația Română a Magazinelor Online despre inițiativele pe mai multe planuri a diferitelor instituții din acest domeniu. Criza sanitară a catalizat o creștere foarte mare a plăților digitale, atât în domeniul comerțului electronic cât și în cel al plătirii taxelor și impozitelor online din țara noastră.

Alături de reprezentanții din mediul public au fost prezenți și Elena Gheorghe, Country Managerul PayU România și Bogdan Pătru, Head of Public Policy al Mastercard. Facilitățile pe care aceștia le-au prezentat urmează să fie implementate în mediul plăților online, domeniu care a înregistrat o evoluție considerabilă în ultima perioadă datorită pandemiei.

Există mai multe inițiative ce urmează să schimbe complet fața tranzacțiilor monetare din România, conform declarațiilor lui Octavian Oprea. Președintele ADR spune că deși majoritatea instituțiilor au avut un răspuns negativ în legătură cu această facilitate, ”în Parlament s-a inițiat o lege care interzice instituțiilor publice să mai solicite copii după actele pe care tot statul le-a emis.”

Țările mai dezvoltate în acest domeniu au deja rezultate foarte pozitive. Estonia, spre exemplu ”a implementat la o scară largă majoritatea instrumentelor de plată și încasare electronică. Printr-o campanie de educatie financiara digitală pentru două categorii de vârstă diferite. Copii mai mari de 6 ani si adultii peste 50 ani”, a mai adaugat chestorul.

George Tuță, chestor al Camerei Deputaților subliniază că de asemenea un model pentru această inovație este Suedia, care ”și-a propus să devină prima economie care nu mai acceptă plăți cash.” Totodată, ei sunt primii care au introdus bancnotele în circulație în secolul XVII. Un alt loc unde acest sistem de plăți s-a concretizat este Corea de Sud, unde doar 17% din tranzacții se mai derulează cu cash. Acest lucru se vrea și în România prin intermediul fondurilor dedicate digitalizării din PNRR.

Care sunt măsurile ce trebuie implementate în România

Cheia acestor metode trebuie să înceapă în România prin ajutorul împrietenirii statului cu privatul. Statul trebuie să asigure infrastructura, iar băncile trebuie să participe activ la educația digitală. Fintech-urile pot astfel dezvolta instrumentele electronice necesare circulatiei banilor. Inițiativa Autorității pentru Digitalizarea României este făcută printr-un acord cadru. ”Se vor pune la dispoziție entităților private 30 milioane de euro pentru a putea implementa proiectele de digitalizare care se află în strategia de guvernare a României în următorii 10 ani”, a dezvăluit Octavian Oprea, președintele ADR. De asemenea, instituțiile României în viitor vor avea nevoie doar de confirmarea faptului că o informație se află într-o anume bază de date unde poate fi accesată.

Ghiseul.ro este un serviciu de plăți online care mediază achitarea plăților de către cetățeni la instituțiile publice. Platforma are deja peste 1 milion de utilizatori. Acestea servicii oferite de Ghișeul.ro pot consta in plăți aferente serviciilor de utilitate publica, amenzi sau orice alte plăți în legătură directă sau indirectă cu vreo instituție a statului. De asemenea pot fi înscrise în acest sistem și companii private care prestează un serviciu de utilitate publică cum este, spre exemplu, cazul Apanova.

Compania de canalizare și alimentare cu apă furnizează deja servicii de plată prin intermediul site-ului național de plăți. Unul din marile plusuri ale acestei platforme este că nu se percepe niciun fel de comision pentru plata cu cardul și de asemenea un alt plus este dat de faptul că acest serviciu este disponibil 24h în toate zilele săptămânii.

Una din soluțiile reducerii costurilor tranzacțiilor este constituită de transformarea telefoanelor mobile în POS-uri prin intermediul unor aplicații speciale. Bogdan Pătru vine cu această propunere argumentând că ”o asemenea soluție va crește exponențial pentru că sunt îndeplinite câteva condiții cheie, și anume, un preț scăzut la abonamentele de date oferite furnizorii de telefonie mobilă și o calitate a semnalului telefonic. Este o soluție simplă și la îndemână care are niște costuri de utilizare semnificativ mai mici față de POS-ul clasic pentru comercianți.”

Octavian Oprea a discutat despre facilitățile pe care le aduce un astfel de program. Așadar, ”Sistemul Național de Interoperabilitate are ca principal scop a pune în aplicare obligația oricărei instituții publice de a nu mai solicita cetățeanului un document sau o informație pe care altă instituție o deține.” Această inițiativă pornește de la faptul că în România anul trecut instituțiile publice au eliberat nu mai puțin de 11 milioane de astfel de atestate de certificare în format fizic.

Eliminarea cozilor din instituțiile statului este unul din scopurile principale ale aceste initiative de digitalizare. Ținând cont că România este țara de pe locul al doilea ca viteză a internetului ar fi foarte oportună această digitalizare care nu doar că ar fi mai puțin costisitoare dar ar salva și foarte mult din timpul oamenilor și al funcționarilor.