Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Românii citesc din ce în ce mai puțin, însă librăriile continuă să înregistreze vânzări în creștere, creând un paradox ce ridică întrebări despre adevărata sănătate a pieței de carte.
Piața de carte din România crește, dar interesul pentru lectură scade
La prima vedere, piața de carte din România pare să fie într-o expansiune constantă, reflectată prin raportări oficiale care arată o creștere a cifrei de afaceri pentru edituri și librării cu 76% în perioada 2008-2023. Cu toate acestea, această creștere trebuie pusă în contextul unei inflații ridicate, care în aceeași perioadă a depășit 100%.
Prin urmare, majorarea cifrei de afaceri nu reflectă neapărat un consum crescut de carte, ci mai degrabă creșterea prețurilor și schimbări în mixul produselor comercializate.
Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea pieței de carte de a susține un interes real al publicului pentru lectură, mai ales în condițiile în care accesul la cărți s-a schimbat odată cu dezvoltarea digitală și cu alte forme alternative de consum cultural.
Profitul editurilor și librăriilor provine în mare parte din produse non-carte
România ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește frecvența lecturii, iar această realitate se reflectă și în structura veniturilor din domeniul comercializării cărților.
Deși cifrele oficiale indică o creștere a veniturilor editurilor și librăriilor, majoritatea acestor venituri provin nu din vânzarea efectivă de cărți, ci din comercializarea produselor complementare, precum articole de papetărie, cadouri, jocuri și jucării. Aceasta indică faptul că librăriile își diversifică sursele de venit pentru a compensa scăderea interesului pentru lectură.
În plus, prețul mediu al unei cărți vândute este în jur de 50 de lei, însă doar aproximativ 25% din această sumă ajunge efectiv la editură, restul fiind reprezentat de costurile de producție, distribuție și marjele comerciale. Această realitate economică complică și mai mult situația editorilor, în special a celor mici, care depind de vânzările reale de carte pentru a-și susține activitatea și pentru a promova cultura lecturii.
Targ de carte, carti, cititori, librarie, biblioteca. Sursa foto EVZ
Date alarmante despre obiceiurile de lectură
Un studiu recent arată că românii sunt cei mai puțin activi cititori din întreaga Europă, ceea ce confirmă tendințele negative privind consumul de carte. Doar 27% dintre români au citit cel puțin o carte în ultimul an, în timp ce 42% nu au citit nicio carte pe parcursul aceleiași perioade, iar doar 14,5% au declarat că au citit o carte în ultima lună.
Aceste cifre reflectă o problemă structurală legată de educație, accesul la cultură și timpul alocat lecturii, în contextul în care noile tehnologii, social media și alte forme de divertisment digital au câștigat tot mai mult teren.
Lipsa unei culturi puternice a lecturii în rândul populației ridică semne de întrebare privind viitorul educației și al dezvoltării personale, iar specialiștii recomandă politici publice și inițiative culturale mai agresive pentru a stimula lectura și a sprijini industria cărții în România, scrie stiripesurse.
