Președintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, a spus vineri în deschiderea de vineri a lucrărilor AP NATO, că România este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Alianţei Nord-Atlantice şi este „implicată activ în siguranţa comună”.

„Cred că România, în ziua de astăzi, este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai NATO şi ai siguranţei euroatlantice. Nu numai că aţi stabilit să investiţi 2% din PIB pentru apărare, dar contribuiţi şi la misiunile militare din Afganistan cu trupe şi la misiunea KFOR din Kosovo. De asemenea, aţi pus la punct sistemele de apărare balistice împotriva rachetelor. România este implicată activ în siguranţa comună", a afirmat Alli, la conferinţa de deschidere a AP NATO, care se desfăşoară timp de patru zile la Bucureşti, citat de Agerpres. 

El a susţinut că pe flancul estic al Alianţei există „tensiuni crescânde cu Rusia şi siguranţa în Marea Neagră este crucială nu numai pentru România, Bulgaria şi alte ţări care se învecinează cu Marea Neagră, dar şi pentru Europa şi pentru Alianţa Nord-Atlantică”.

„Comportamentul agresiv al Rusiei, din nefericire, în ultimul timp. Ei sunt în continuare foarte agresivi în Crimeea, în Ucraina, în Moldova, în Georgia. E important din acest motiv ca AP NATO să arate cât de devotaţi suntem sprijinului şi efortului militar, dar nu numai militar, ci şi politic pentru a face faţă acestor provocări. De aceea am avut sesiunea noastră de primăvară la Tbilisi în Georgia şi am avut iniţiative în Ucraina, Consiliul Nord-Atlantic a avut o întrunire oficială în Ucraina şi astăzi ne aflăm aici, la Bucureşti, pentru această sesiune importantă”, a precizat șeful AP NATO.

Paolo Alli a susţinut că printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul AP NATO de la Bucureşti se numără şi cooperarea dintre NATO şi UE în ceea ce priveşte sistemul de apărare comun.

„Este o discuţie foarte lungă în UE despre cum să construim un sistem de apărare comun, care nu ar fi o alternativă la NATO, ci ar merge în paralel cu acesta. Aceasta este o problemă politică pe care o vom discuta în Adunarea noastră şi cred că ne vom axa cu siguranţă pe sud. Ştiţi că NATO a decis să creeze un nou centru militar la Napoli, în sud. Este o decizie politică importantă pentru NATO a asigura un centru organizatoric în sud, pentru a înţelege care sunt ameninţările ce vin din est, dar care vin şi din sud - criza refugiaţilor, terorismul, migraţia”, a explicat oficialul străin.

El a mai spus că se va discuta şi despre „creşterea eforturilor în Afganistan” şi despre relaţiile dintre NATO şi Rusia, menţionând, totodată, ca o „îngrijorare personală”, situaţia din Balcanii de Vest.

„Cred că situaţia aici trebuie să fie stabilizată cât de curând posibil şi că noi, ca NATO şi UE, trebuie să facem împreună eforturile cele mai mari pentru a îmbunătăţi şi a accelera integrarea euroatlantică a zonelor celor mai problematice din Balcanii de Vest, pentru că şi în Slovenia, Croaţia, Albania, Muntenegru şi Serbia, Bosnia, Macedonia sunt situaţii foarte diferite şi, din nefericire, sunt foarte dificil de contracarat", a conchis Paolo Alli.

La rândul său, șeful delegației române la AP NATO, Vergil Chițac, a declarat că cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO este cu siguranţă cea mai importantă de la finalul Războiului rece.

„Faptul că timp de 20 de ani România a organizat de trei ori această importantă sesiune a AP NATO arată că suntem membri de încredere, voluntari şi devotaţi ai Alianţei. Dar sigur că exemplul acesta nu este semnificativ, semnificativă este însă acţiunea Armatei Române în teatrele de operaţii din exterior, fie că e vorba de Afganistan, fie că e vorba de Balcanii de vest sau de misiunile de pe marile fregate din Marea Mediterană sau în Nordul Africii, adevărat, sub egida Uniunii Europene, pentru a lupta cu piraţii. Sesiunea anuală a AP NATO este cu siguranţă cea mai importantă organizată de noi până acum sau cel puţin de la finalul Războiului Rece, pentru că se întâmplă într-o perioadă în care Alianţa NATO este profund subminată şi se încearcă destabilizarea, dacă nu chiar destructurarea Uniunii Europene. Sunt atâtea zone fierbinţi, dacă ne uităm pe harta globală”, a afirmat Chiţac.