Palatul Victoria înghite aproape 60 de milioane de euro, în plină recesiune, pentru consolidare, modernizare şi extindere. Lucrările de consolidare, estimate la 10 milioane de euro, au fost deja adjudecate, în urma unei proceduri de atribuire controversate.
Încă 20 de milioane de euro sunt prevăzute pentru modernizarea sediului guvernului, iar alte 30 - pentru extindere. Motivele invocate: rezolvarea locativă a funcţionării serviciilor guvernamentale şi includerea Palatului Victoria în „clasa I de risc seismic, construcţie cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure”.
Drept pentru care, autorităţile au concluzionat că „se impune un ansamblu de măsuri de urgenţă”, mai ales că imobilul are şi statut de monument istoric.
Atac la buzunarul contribuabililor Lucrările de consolidare, estimate la aproximativ 10 milioane de euro, au fost deja încredinţate unei societăţi comerciale, în urma unei proceduri de atribuire controversate, transformată în negociere directă. Documentaţia aceluiaşi contract prevede alte 57,6 milioane lei, fără TVA (aproape 20 de milioane de euro), pentru „realizarea unor lucrări de modernizare”. Încă 30 de milioane de euro sunt destinate extinderii Palatului Victoria. Prin urmare, pentru refacerea Palatului Victoria, românii vor scoate din buzunare aproximativ 60 de milioane de euro. Ba este „secret de stat”, ba nu este
Organizarea unei licitaţii publice deschise pentru consolidarea sediului guvernului a fost eliminată din start, sub motivaţia „secretului de stat”, optându-se pentru o procedură restrânsă. Pretextul „siguranţa naţională” a fost rapid lăsat la o parte, însă, când a venit vorba de a condiţiona participarea firmelor în funcţie de „autorizaţia de securitate industrială”. Într-un final, până şi „licitaţia publică restrânsă” s-a transformat, de fapt, în „negociere directă”, căci „în cărţi” a rămas o singură firmă, deşi, potrivit legii, trebuia să se califice minimum trei.
Astfel, procedura ar fi fost legală. Pe lângă cele aproximativ zece milioane de euro destinate consolidării Palatului Victoria, autoritatea contractantă, Regia Autonomă - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), precizează în anunţul de participare că „are în vedere ulterior realizarea unor lucrări de modernizare estimate la 57,6 milioane lei”, fără TVA (aproape 20 de milioane de euro). Acestor sume li se adaugă 30 de milioane de euro, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, pentru extinderea sediului Guvernului României. Justificarea RA-APPS pentru ocolirea Legii achiziţiilor publice este „caracterul parţial secret al contractului de execuţie”, ce ar deriva din „statutul de obiectiv de im portanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secret de stat”.Numai că, deşi s-a folosit argumentul „secret de stat” pentru a se evita o licitaţie publică deschisă, necesitatea „protejării informa ţiilor clasificate” a fost apoi uitată, când firmelor interesate nu li s-a mai pus condiţia de a deţine „autorizaţie de securitate industrială” (aşa cum prevăd „Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate”). Negociere directă
Într-un final, până şi „licitaţia publică restrânsă” a căpătat formă de „negociere directă”, căci doar o singură firmă a fost declarată eligibilă: Aedificia Carpaţi SA Bucureşti. Potrivit legii, procedura trebuia anulată, căci nu s-au calificat minimum trei firme pentru etapa de ofertare.
Enunţul legii: „În cazul în care numărul candidaţilor selectaţi (...) este mai mic decât numărul minim prevăzut în anunţul de participare, fie datorită faptului că nu au fost depuse suficiente candidaturi, fie datorită faptului ca o parte dintre candidaţi nu au îndeplinit cerinţele minime de calificare, autoritatea contractantă are dreptul de a trece la etapa a doua a procedurii de atribuire în măsura în care numărul de candidaţi selectaţi este de cel puţin 3” (HG 925/2006). Legea, călcată în picioare Fosta conducere a RA-APPS s-a confruntat cu aceeaşi situaţie, du pă organizarea a trei runde de selecţie, înaintând un Memorandum către Guvernul României, prin care solicita ca „atribuirea con trac tului să se facă printr-o procedură de negociere”. Atunci, cabinetul Tăriceanu a respins însă Memorandumul, sesizând încălcarea legislaţiei de achiziţii publice.
Acum, în mandatul guvernului Boc, noul director tehnic al RAAPPS, Ştefan Mârza, numit şi preşedinte al Comisiei de licitaţie pentru atribuirea contractului de consolidare a Palatului Victoria, a tranşat situaţia la organizarea celei de-a patra runde de selecţie (prima pe care a condus-o). Astfel, doar o singură firmă, Aedificia Carpaţi SA Bucureşti, a fost declarată eligibilă pentru etapa a doua, de ofertare, a procedurii de „licitaţie publică restrânsă”, în contradicţie flagrantă cu Legea achiziţiilor publice (HG 925/2006). „S-au obţinut toate avizele necesare” Urmează, aşadar, „etapa a II-a de ofertare, prin procedura negociere fără publicarea unui anunţ de participare, cu ofertantul calificat”. Directorul Ştefan Mârza consideră, însă, că „pentru derularea procedurii de atribuire a contractului de execuţie s-au obţinut toate avizele necesare. (...) Atât Secretariatul General al Guvernului, prin personalul nominalizat, cât şi reprezentanţii Ministerului de Finanţe - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Pu blice au supravegheat derularea tutu ror etapelor de selecţie a can di daţilor”, susţine Mârza.
NO COMMENT
În spatele Protocolului de Stat
Directorul general al Aedificia Carpaţi, Petre Badea, nu a dorit să exprime niciun punct de vedere pe marginea acestei situaţii. Petre Badea s-a limitat la a transmite, prin intermediul secretarei personale, că RA-APPS este singura în măsură să răspundă cu privire la modalitatea de atribuire a contractului de consolidare a Palatului Victoria. „Domnul director a spus să luaţi legătura cu RA-APPS! Atât mi-a spus să vă transmit şi nimic mai mult!”, s-a rezumat să menţioneze secretara.
FIRMĂ CONTROVERSATĂ
Încă 30 de milioane pentru extindere Alte 128,7 milioane lei, adică peste 30,5 milioane euro, sunt prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL), sub menţiunea „Obiectivul de investiţii extindere Palat Victoria”. Justificarea: „Rezolvarea locativă a func ţionării serviciilor guvernamentale reprezintă o problemă actuală şi cunoscută, având în vedere mărimea spaţiului necesar, exigenţele de securitate şi de reprezentare”.
Ministerul condus de Vasile Blaga a încercat să paseze investiţia către RA-APPS, fiind întocmit şi un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Secretariatul General al Guvernului (SGG), în subordinea căruia funcţionează RA-APPS, s-a opus însă, motivând, aşa cum menţionează şi într- un comunicat înaintat EVZ, că „atribuţiile SGG nu includ în prezent competenţe în domeniul derulării proiectelor unor con strucţii de interes public, iar capacitatea organizatorică şi specificul pregătirii profesionale a personalului nu permit grevarea instituţiei cu această sarcină”. Aşadar, extinderea Palatului Victoria a rămas în sarcina Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi urmează a fi administrată de Compania Naţională de Investiţii.
A înghiţit Institutul Carpaţi Compania Aedificia Carpaţi este controlată de omul de afaceri Petre Badea. Acesta a fost angajat al Institutului Carpaţi, pentru ca, ulterior, în anii ă90, să înfiinţeze o societate comercială cu nume asemănător şi cu acelaşi profil de activitate, construcţiile. Societatea comercială a lui Petre Badea a ajuns să înghită Institutul Carpaţi, privatizat de către FPS printr-o licitaţie con troversată.
Directorul Direc ţiei de Privatizare 7 din cadrul FPS, Radu Calotă, de asemenea preşedinte al Comisiei de licitaţie pentru privatizarea Institutului Carpaţi, avea să ajungă, ulterior, director general al Aedificia Carpaţi. Compania a beneficiat de lucrări consistente pe parcursul mai tuturor guvernărilor postdecembriste, printre contractele care i-au fost încredinţate numărându- se chiar sediul cartierului general al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). De altfel, generalul în rezervă Alexandru (Bebe) Tănăsescu (între timp decedat), fost prim-adjunct al şefului SIE, era consilier al lui Petre Badea. Aedificia Carpaţi a executat lucrări şi la Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Palatul Regal Snagov, Teatrul Naţional din Bucureşti, chiar şi la Ambasada Chinei. Presa vremii a remarcat că Petre Badea a avut relaţii strânse atât cu guvernarea CDR-istă, cât şi cu cele PSD-iste, compania sa primind contracte importante de la stat, indiferent de regim.
ÎN UMBRA PUTERII. Milionarul Petre Badea a fost decorat
de fostul preşedinte Ion Iliescu
Recomandările noastre
