Ministrul Muncii a anunţat aseară că va elimina taxarea cadourilor de sărbători, telefoanele sau chiriile de la plata contribuţiilor, pentru a elimina controversele create pe această temă. Ministrul a spus că ordonanţa 91, completată de ordinul emis la începutul lunii februarie, a fost de fapt, modificată în comisii, la Camera Deputaţilor, motiv pentru care au apărut interpretări greşite ale actului normativ.
Păcuraru a precizat că va elimina din respectivul document sumele impozitabile care lasă loc la interpretări şi care au devenit rapid subiectul unor discuţii aprinse.
Totuşi, ministrul a lăsat să se înţeleagă că aceste taxe ar putea fi adoptate la începutul anului viitor.(Ştefan Radu)
Păcăleala „Avem bani pentru pensii“ Contribuţiile la asigurările sociale vor fi plătite din întreg venitul brut, adică şi din prime, sporuri sau bani de transport.
Guvernul, trezit în 2008 că trebuie să onoreze pensii mai mari şi fără bani suficienţi care să menţină majorările promise, ia pielea de pe românii care muncesc legal.
După ce anul trecut a extins plata contribuţiilor sociale peste plafonul venitului de cinci salarii medii pe care îl au angajaţii în funcţii importante, acum impozitează şi celelalte venituri pe care salariaţii le primesc peste salariul de bază.
Potrivit unei norme publicate săptă mâna trecută în Monitorul Oficial, primele, sporurile, gărzile şi multe alte venituri vor scădea cu 9,5%, începând cu luna martie. Acest procent va fi virat la bugetul pentru pensii, despre care ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, ne-a tot asigurat că dispune de bani suficienţi.
Măsura guvernului i-a revoltat pe oamenii de afaceri - angajatori, care trebuie să scoată din buzunar nu mai puţin de 19,5% din sumele, altele decât salariul de bază, pe care le dau angajaţ ilor pentru a susţine măsurile populiste ale guvernanţilor.
GATA CU PRIMELE MARI
Angajatul, victima populismului
Angajaţii români nu se vor mai bucura la fel de mult de prime, bani din ore suplimentare, solda lunară, sporuri şi indemnizaţii şi nici de maşina sau telefonul de serviciu. Cu atât mai mult că oamenii de afaceri iau deja în calcul diminuarea acestor beneficii, din cauza creşterii costurilor, adusă prin ordinul ministrului muncii.
„Toată lumea vrea pensii mari, dar trebuie să avem şi banii din care să le acoperim“, justifică ministrul Paul Păcuraru necesitatea lărgirii bazei de impozitare. Declaraţia ministrului muncii vine în contextul în care ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, susţine cu tărie că bugetul asigurărilor sociale adună bani suficienţi pentru a acoperi creşterea pensiilor.
Totuşi, Paul Păcuraru nu a putut să ne ofere o estimare în privinţ a impactului pe care îl va avea măsura asupra bugetului de stat, pe motiv că este „foarte dificil de cuantificat“.
Bir pe maşina de la firmă
Astfel, reducerea contribuţiilor sociale clamată anul trecut nu este decât o măsură populistă. Iar astă zi, prin normele pe care le dau, guvernanţii sunt nevoiţi să recunoască faptul că bugetul nu este capabil să suporte această reducere.
Ca să justifice ordinul, Paul Păcuraru susţine că actul normativ a fost emis pentru a explica Ordonanţ a de Urgenţă nr. 91/2007, şi anume sintagma neclară „venit brut realizat lunar“.
Ordinul ministrului muncii nr. 92/2008 introduce în lista venitului brut atât veniturile băneşti, cât şi cele în natură. Astfel, de la 1 martie, angajatul care primeşte o parte din salariu în produse ale companiei la care lucrează (bere, ţigări etc.) va plăti contribuţie la bugetul de pensii din valoarea acestor bunuri.
Salariatul care foloseşte maşina de serviciu şi în interes personal, iar angajatorul nu îi acoperă acest cost, va trebui să plătească contribuţii sociale pentru pensii. În schimb, nu o va plăti dacă firma acoperă cheltuiala. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul convorbirilor de pe telefonul de serviciu, ne-a explicat Ştefana Aghergheloaei, secretarul general al Casei de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Mediu economic instabil
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, susţine că guvernanţii au dat din nou dovadă că mediul de afaceri nu este stabil.
Acest lucru, alături de creşterea propriu-zisă a costurilor cu forţa de muncă, poate duce chiar şi la restrângerea sau mutarea activităţilor unor companii în state mai prietenoase din punct de vedere fiscal, consideră acesta. Ca să se adapteze situaţiei, firmele fie vor da prime mai mici, fie vor pălti la negru, deoarece „nimeni nu va plăti peste ceea ce poate“, adaugă Pârvan.
AFECTAŢI
Lovitură în veniturile bugetarilor
Categoria cea mai afectată de solu- ţiile găsite de guvern pentru susţinerea majorării pensiilor sunt persoanele care primesc, pe lângă salarii, sporuri, prime, gărzi, maşini de serviciu şi alte beneficii. Altfel spus, cea mai grea lovitură o vor primi tot cei care se plâng de salarii mici şi care luptă la sânge pentru fiecare creştere salarială, adică bugetarii, angajaţi în instituţiile publice. Spre exemplu, un terapeut care lucrează de peste 25 de ani în domeniu şi are salariul brut în valoare de 660 de lei, spor de vechime de 78 de lei la care se adaugă un spor de condiţii de muncă de 47 de lei, plăteşte în prezent 66 de lei la fondurile de pensii şi şomaj. De la 1 martie, va scoate din buzunar cu aproape 16 lei mai mult, adică 78,5 lei. Iar o profesoară de gradul I cu 25 de ani vechime, la un salariu de bază de 1.800 de lei, spor de vechime de 450 de lei, ore suplimentare în valoare de 230 de lei şi premiu de 50 de lei, va plăti 73 de lei mai mult numai pentru pensii şi şomaj. De la 180 de lei în prezent, ea va ajunge să plătească 153 de lei.