În alte cuvinte, să decidă Curtea Constituțională dacă președintele Iohannis a luat o decizie în baza legii atunci când a prelungit mandatul lui Orban în funcția de prim-ministru și dacă va decide arbitrar în ceea ce privește propunerile PNL. De asemenea, PSD îl acuză pe Klaus Iohannis că nu și-a exercitat funcția de mediator.

Potrivit sesizării, desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută „cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale”. În acest sens, ar fi fost încălcate: „principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a”.

PSD: „Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant”

„De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate”, se explică în sesizare.

Art. 89 alin. (1) din Constituţie prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, „declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile”, se mai argumentează în sesizarea la CCR.