Operațiunea „Aduceți-l pe Belodedici la națională”! Procurorul Florescu, înmuiat de whisky-ul scoțian

Cornel Dinu povestește aventura prin care a trecut, în 1992, la Belgrad, alături de unul dintre oamenii care au participat la procesul soților Ceaușescu

Numit selecționerul României, în 1992, Cornel Dinu și-a fixat un obiectiv pe termen scurt. Readucerea lui Miodrag Belodedici la prima reprezentativă. Marele libero fugise din România, în 1988, în Iugoslavia, și evolua pentru Steaua Roșie Belgrad.

Liberoul scrisese istorie la Steaua și fusese condamnat în contumacie, pentru că avea grad de militar. Așa că, după Revoluție, a evitat să revină în România. Deși, în primele zile ale anului 1990 se dăduse un decret de amnistie pentru cei aflați în cazul lui Belodedici (un alt caz, cel al lui Marcel Răducanu). Așa că, în 1992, Dinu a plecat la Belgrad pentru a discuta cu Belodedici. Pentru a da greutate „acțiunii”, selecționerul l-a luat cu el și pe Mugurel Florescu, procuror militar, care făcuse parte din completul de judecată al soților Ceaușescu.

„A început din plin”

Silviu Prigoană și-ar fi prevestit moartea: Regret enorm că nu l-am chemat

Mirela Vaida, în lacrimi. Trăiește cu o mare apăsare peste care nu poate trece

Cei doi au mers cu avionul până la Timișoara, acolo unde li s-a alăturat impresarul Florin Iacob. „Vom face impresie cu el, în harnașamentul negru de procuror militar, chiar dacă are mustață de Rică Venturiano”, povestește Dinu, în cartea „Misterele lui Mister”, că i-a spus lui Iacob. Trioul care începea operațiunea Belgrad a petrecut o seară la un hotel din Timișoara. „Mugurel, prima dată cu mine, a profitat din plin. A început cu whisky și a fost dărâmat târziu în noapte de licoarea scoțienilor (...) A doua zi, de dimineață, Dinu Florescu și Iacob au plecat spre Belgrad. La Stamora Moravița, cei trei au oprit pentru a-l saluta pe Bumbi, șeful vămii.

„Acesta ne aștepta cu masa plină. Gustări cu produse renumite din zonă și, bineînțes... numai whisky. Mugurel al meu, dres sau nedres, deși mai luase vreo două pahare și la breakfastul de la Timișoara, a toastat, cum spunea to­va­rășul, cam des. Cam după o oră, l-am smuls pe Mugurel, care se apucase să depene eroismul său revoluționar la procesul Ceaușeștilor (....)”, scrie Dinu.

„I-am luat dosarul din mână”

„Procurorul” a ajuns pe „Maracana” din Belgrad, acolo unde Steaua Roșie juca un meci de campionat, și spune că l-a lăsat pe Florescu la o masă de protocol.

„L-am recuperat pe Mugurel lovit de whisky mai mult decât într-o aripă și ne-am așezat la tribuna oficială... Ținut la aer pe parcursul meciului, îndopat cu mâncare și vreo două cafele la pauză, Mugurel nu-și revenise. Așa că i-am luat dosarul din mână și am explicat eu situația juridică din România a lui Belodedici. Procurorul general al Serbiei m-a ascultat cu atenție”. Povestea s-a încheiat fericit, pentru că „Belo” avea să revină la națională și să facă parte din „Generația de Aur”.