Radio-televiziunea olandeză de stat se află în mijlocul unui uriaș scandal mediatic, ca urmare a numeroaselor sale tentative de a impune multiculturalismul cu forța într-o țară altminteri tolerantă.

Un editorial al lui Rene ter Steege pentru Causeur.

Patru sute de ziariști de la acest pilon al radioului și televiziunii publice care este Societatea de Difuziune Olandeză (NOS) participau la un concurs care recompensa pe cel sau cea care a contribuit cel mai mult la promovarea „diversității”.

La sfârșitul fiecărei luni, un juriu anunța numele fericitului câștigător al trofeului instituit special pentru acest scop.

După furtuna provocată de știrea publicată pe site-ul de investigații Geen Stijl, directorul canalului public NOS s-a văzut nevoit, săptămâna trecută, să pună capăt concursului.

El spune că era o inițiativă jurnalistică ludică, mai degrabă decât un proiect oficial. Dar răul a fost făcut. Eșecul a fost cu atât mai usturător cu cât chiar politicieni și scriitori „cu origini de imigranți” și-au exprimat dezgustul față de acest „rasism așa-zis bine intenționat”, potrivit unui director de ziar.

Credibilitatea NOS, de departe cea mai mare societate de difuziune, finanțată din bani publici, a suferit grav. Mulți ascultători și telespectatori văd în acest scandal, care nu se limitează la mica lume mediatică, dovada discriminării Albilor.

Inițiativa „ludică” a avut un efect diametral opus scopului dorit: a face populația olandeză să accepte existența minorităților etnice ca niște atu-uri ale societăți, iar nu ca pe niște asistați, delincvenți, sau musulmani detestând societatea impură olandeză.

Site-ul GeenStijl avertizează de multă vreme despre ceea ce califică drept cultura corectitudinii politice a NOS, oaia neagră a politicienilor de dreapta, precum Geert Wilders sau Thierry Baudet.

Aceștia au solicitat explicații guvernului despre ceea ce au apreciat drept o deturnare de bani ai contribuabilului în favoarea unui proiect sulfuros.

Știrea a mai dezvăluit de asemenea existența în interiorul redacțiilor NOS a unei baze de date conținând numele și coordonatele specialiștilor din toate domeniile, cu singura condiție să fie de origine ne-europeană.

Redactorii recurg la această bază de fiecare dată când au nevoie de un expert care ar putea să lumineze publicul. Aceasta, în scopul de a nu arăta numai mutre albe sau masculine la jurnalele televizate, unde NOS are o supremație zdrobitoare asupra celorlalte televiziuni.

Dacă direcțiunea a interzis concursul pentru trofeul diversității, „divibokaal” instituit la sfârșitul lui 2019, nu la fel s-a întâmplat cu această bază de date etnice, această dovadă de „apartheid în sos progresist”, potrivit criticilor.

Denunțătorii folosesc această afacere pentru a aminti și de rolul NOS în campania de a acceptare a schimbărilor din vocabularul olandez, deoarece în majoritatea media, anumite cuvinte sunt interzise de ceva timp.

Cum ar fi „blank”, alb, pentru a desemna pe cineva cu piele albă sau deschisă. În loc de „blank” a fost impus „wit”, „blank” fiind considerat ca afirmând superioritatea rasei albe, pardon, „wit”.

Alt cuvând interzis: „allochton”, pentru a desemna originea ne-olandeză, extra-europeană, a cuiva. De-a lungul anilor, acestu cuvând ar fi dobândit o nuanță peiorativă, deoarece ar fi fost prea adesea legat de un alt cuvânt, „infractor”.

NOS respectă la literă asemenea precepte, niciodată oficiale dar puternic recomandate de sus. Ea a interzis de asemenea feele înnegrite ale Zwarte Piet. Aceștia sunt ajutoarele Sfântului Nicolae, patronul uneia dintre cele mai importante sărbători naționale, pe 5 decembrie. De acum, Piet nu mai este negru, zwart, ci vopsit pe față în mai multe culori, deoarece versiunea originală ar fi degradantă pentru persoanele originare din Surinam sau Antilele Olandeze.

NOS a jucat un rol în prima linie în albirea lui Zwarte Piet, ceea ce a dat naștere la gesturi de rezistență din partea cetățenilor „tradiționaliști”. Aceștia i-au împiedicat pe manifestanții anti-Zwarte Piet să meargă în provincia Friesland, blocând autostrada către orașul unde cortegiul Sfântului Nicolae urma să-și facă apariția triumfală.

(O laureată a trofeului diversității și-a văzut recompensat reportajul despre olandezii de culoare plângându-se de rasism, despre care spuneau că-l resimt mai ales în jurul datei de 5 decembrie.)