Piața serviciilor stomatologice din România a depășit anul trecut pragul de un miliard de euro. Dar, deși numărul cabinetelor a crescut și valoarea veniturilor realizate s-a majorat, țara noastră se situează tot pe ultimele locuri în ceea ce privește frecvența cu care românii merg la dentist. Ne ajută însă „turismul dentar” internațional, care a început să prindă avânt.

Piața serviciilor stomatologice din România și-a continuat anul trecut evoluția ascendentă. Atât ca valoare, cât și ca număr de cabinete noi deschise. În ultimii trei ani, cifra de afaceri cumulată a companiilor care activează în acest sector a înregistrat o creștere anuală de aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, după ce în 2021 a atins nivelul de 3,4 miliarde de lei, în anul următor s-a ajuns la 4,44 miliarde de lei (de aproape patru ori mai mult decât în 2016), iar în 2023 – la 5,45 de miliarde de lei. Creșterea de 23% de anul trecut a marcat și trecerea pragului de 1 miliard de euro. Care a fost depășit cu peste 100 de milioane.

Profitul net combinat al celor peste 10.400 de firme active pe această piață s-a majorat și el. Ritmul a fost mai redus însă, de doar 10%, ajungându-se în 2023 la aproximativ 1,35 miliarde de lei. Veniturile totale pe anul trecut au crescut la aproape 5,6 miliarde de lei. Valoarea a fost mai mare cu 23% față de 2022, potrivit datelor furnizate de platforma AlertăCUI.

Și numărul cabinetelor stomatologice independente s-a menținut pe plus, ajungând la peste 17.000 de unități anul trecut. Majorarea a fost substanțială – mai mult de 600 de noi unități deschise. Acestea rămân însă concentrate preponderent în mediul urban.

Buni pentru străini

Calitatea, dar și prețul serviciilor stomatologice furnizate pe piața locală au transformat România într-una din destinațiile favorite pentru turismul medical. Așa-numitul „turism dentar” a căpătat amploare în ultimii ani. Numeroși vizitatori din restul Europei, dar nu numai, apelează la serviciile cabinetelor autohtone. Cu precădere pentru tratamentul uzurii dentare și corectarea problemelor ce țin de estetica dinților. Dar și pentru intervenții mai complexe.

În mod paradoxal însă, la capitolul accesării serviciilor stomatologice România se situează constant pe ultimele locuri în rândul statelor UE. Anul trecut, țara noastră se afla pe penultimul loc în Uniune raportat la numărul mediu de consultații stomatologice per cetățean. Potrivit datelor Eurostat, acesta era de 0,3, respectiv de trei ori mai mic decât media UE (de 0,9). Și de aproape opt ori dacă ne raportăm la Olanda. Țara Lalelelor înregistrează cea mai mare valoare în rândul statelor membre, de 2,5 consultații per persoană.

Care sunt cauzele

Potrivit specialiștilor în domeniu, la media scăzută contribuie mai mulți factori. Unul din ele este concentrarea masivă a cabinetelor stomatologice în zona urbană. Acest lucru a făcut ca, anul trecut, un stomatolog să aibă, în medie, peste 3.970 de pacienți în mediul rural. În creștere față de un an în urmă, când media era de 3.800 de pacienți. Valoarea din 2023 este de aproape patru ori mai mare decât cea înregistrată „la oraș”. În mediul urban, numărul mediu de pacienți per medic a fost de doar 520 de persoane.

Conform studiului anual Kantar, Barometrul stomatologiei, în 2022 doar 3 din 10 copii din mediul rural fuseseră la stomatolog. Una dintre cauzele acestei situații este aceea că aproape 77% dintre cabinete sunt localizate în orașe.

Dar nu este singura. Un alt factor care contribuie la accesarea redusă a serviciilor de asistență dentară de către români este faptul că sunt decontate într-o proporție redusă. Piața serviciilor stomatologice din România este în proporție de 99% privată. Iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a crescut lent valoarea serviciilor decontate. Astfel, de la un cuantum maxim anual de 4.000 de lei per cabinet în 2022, anul trecut s-a ajuns la 6.000 de lei. Iar anul acesta – la 9.000 de lei. Procentual, majorarea este semnificativă. Însă medicii stomatologi susțin că fondurile alocate de CNAS se termină încă din primele zile. Pe de altă parte, la nivelul lui 2024, doar 3.300 de cabinete stomatologice aveau un contract pentru decontare cu CNAS.

Este o diferență esențială față de restul Europei. În numeroase țări sectorul serviciilor stomatologice este finanțat din bani publici în proporție de aproximativ 30%. În timp ce în România sprijinul se menținea, la nivelul anului trecut, la sub 5%.

Intențiile sunt bune

Potrivit specialiștilor, un alt factor important care face ca România să se situeze constant la coada clasamentul UE în ceea ce privește accesarea serviciilor stomatologice ține de educația populației în acest sens.

Există însă speranțe. Conform studiului citat, anul acesta două treimi dintre români declaraseră că au în plan o vizită la stomatolog. Este o creștere, cel puțin la nivel declarativ, de aproape 3% față de anul anterior. Evident, interesul variază în funcție de „locație”. 68% dintre persoanele din mediul urban s-au declarat interesate să acceseze mai frecvent serviciile stomatologice. Dar și de veniturile lunare - 71% dintre respondenți aveau un „net” de peste 3.000 de lei.

În ceea ce privește motivele care îi țin departe de cabinete, pe primul loc, este autodiagnosticarea. 66% dintre români consideră că nu au probleme dentare. Fapt contrazis de incidența și gravitatea problemelor stomatologice cu care se prezintă la cabinet. Pe următoarele locuri se situează lipsa banilor (44%), dar și frica, la egalitate cu timpul insuficient (27%).

Anul trecut, 56% dintre români merseră la dentist cel puțin o dată. Este adevărat însă că, din nou, procentul majoritar (66%) a fost în mediul urban. Motivele pentru care au făcut vizita la dentist au fost pentru 63% dintre ei consultația, tratarea cariilor (50%), detartrajul (44%) și radiografia (39%).

Interesant este și modul în care sunt selectați medicii stomatologi de către pacienți. Pentru marea majoritate (92%) primează încrederea în medic: Însă mai mult de două treimi (67%) merg pe recomandările apropiaților.

Începe consolidarea?

Conform specialiștilor în domeniu, ca urmare a creșterii constante a numărului de cabinete stomatologice în mediul urban din ultimii ani, asistăm în prezent la un fenomen de suprasaturare. La acest fapt, contribuie și numărul mare de companii ce activează în domeniu. Ceea ce duce la o puternică fragmentare a pieței, care rămâne dominată de către jucătorii locali.

Deși se vorbește de mai mulți ani despre începerea unui fenomen de consolidare a pieței, acesta nu se confirmă încă. Singurul semnal mai important de dată recentă a fost consemnat anul trecut, când reţeaua de sănătate Regina Maria a preluat pachetul majoritar (51%) din acțiunile Clinicilor Dentare Dr. Leahu, care deținea la acel moment 169 de cabinete în 13 orașe din țară.

Între timp însă, România continuă să aibă tot mai mulți medici stomatologi. Anul trecut numărul lor ajunsese la peste 21.200. În creștere cu aproape 7.000 față de zece ani în urmă. De altfel, numărul absolvenților de medicină dentară a crescut de peste 10 ori față de 1990. Cea mai mare parte a acestora lucrează fie în cabinete proprii, fie colaborează cu una sau mai multe clinici dentare. Drept dovadă, numărul cabinetelor stomatologice a crescut în ultimul deceniu cu aproape 3.600 de unități. O dovadă că nișa rămâne profitabilă, chiar dacă românii nu se înghesuie să meargă la dentist.