Invitatii EVZ
Obama A SPRIJINIT „PRIMĂVARA ARABĂ”. Europa A ÎNCASAT MILIOANE de IMIGRANȚI. Istoria ALTFEL decât o înveți la școală
„Tancurile intraseră în Cairo și Alexandria, iar pierderile de vieți omenești erau deja de ordinul zecilor, când președintele egiptean a primit un telefon important. Își concediase întregul cabinet cu numai câteva ore înainte, când a auzit vocea încrezătoare a președintelui american Obama.
„Violențele nu pot potoli nemulțumirile poporului egiptean și înăbușirea în forță a ideilor nu le va face să dispară”, s-a auzit de la celălalt capăt al firului. (...)
Această predică avea în ea toată naivitatea, ignoranța, aroganța și nepăsarea cu care Obama și alții din Occident au gestionat ceea ce ei credeau că este Primăvara Arabă. Obama chiar avea impresia că lava care clocotea în Egipt era democrația, iar Mubarack ar fi trebuit să asculte.”
Cu aceste cuvinte începe analiza devastatoare pe care ziarul Jerusalem Post o face mișcărilor care, începând de la sfârșitul anului 2010, au făcut să se cutremure lumea musulmană .
Ne puteți urmări și pe Google News
Că Obama s-a înșelat și numai democrație nu doreau egiptenii au dovedit-o alegerile care i-au adus la putere pe Frații Musulmani. Nu a fost singura eroare de calcul. În locul democrației, Libia și Siria au fost cuprinse de haos și lupte cumplite între diverse facțiuni jihadiste și trupele loiale dictatorilor.
A urmat o cursă contracronometru, în care administrația Obama a căutat cu disperare niște insurgenți democrați pe care să-i susțină, după cum mărturisește Marc Lynch în cartea sa „Noile Războaie Arabe”. Cu relații la cel mai înalt nivel în administrația Obama, politologul american susține că fostul președinte nu a greșit și că dezastrul a fost provocat de intervenția unor factori externi.
Astfel, alegerile din Egipt au devenit teren de joacă pentru rivalitatea dintre Emiratele Arabe Unite, în vreme ce asociațiile de caritate islamice strângeau fonduri pentru jihadiștii din Siria. Concluzia? Primăvara Arabă a eșuat din cauza factorilor străini, mai ales a regimurilor nedemocratice care sunt aliate de zeci de ani cu Statele Unite.
Nu toți analiștii politici americani sunt de acord că Obama este nevinovat și că și-a jucat rolul cât se poate de bine în lumea arabă. Philip Gordon, un fost consultant de politică externă al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, susține că Obama a învățat trei lecții din Primăvara Arabă.
În Irak, că o intervenție totală a Statelor Unite pentru a schimba un regim arab din regiune se soldează cu un dezastru. În Libia, că o intervenție limitată are drept efect un dezastru, iar în Siria că nicio intervenție americană atrage după sine... tot un dezastru.
Dincolo de glume, Europa a fost cea care a plătit obsesia lui Obama de a instaura regimuri democratice în țările arabe. Războiul a deschis Cutia Pandorei și milioane de emigranți au început să se scurgă din cele două țări.
Concluzia Jerusalem Post este cât se poate de justificată: “pentru a schimba lumea arabă trebuie mai întâi să îi asiguri școli ca în Singapore, centre vocaționale ca în India și fabrici ca în China”. Până atunci, experimentele Occidentale în lumea musulmană nu vor provoca decât furie și resentimente.
S-a întâmplat când marile puteri au desenat cu de la ele putere granițele unor state în lumea musulmană, se întâmplă și acum, când încăpățânarea Occidentului de a construi democrația în Africa de Nord și Orientul Mijlociu duce la atâtea tragedii.
Recomandările noastre
