O zi proastă te poate face să cheltui mai mult. Ce legătură există între stres și cumpărături

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Stresul poate influența comportamentul de cumpărare, iar cercetările arată că, pentru unele persoane, shoppingul devine o modalitate de a-și regla temporar starea emoțională, potrivit Science Direct.

Un studiu publicat în 2026 a identificat o legătură între răspunsul organismului la stres, comportamentele obișnuite și timpul petrecut pe platformele de cumpărături online, în special în cazul persoanelor cu un comportament problematic de shopping.

Fenomenul nu înseamnă că orice persoană stresată va începe să cheltuiască mai mult. Cercetările indică însă faptul că stresul poate favoriza decizii mai puțin calculate, mai ales atunci când cumpărăturile sunt folosite pentru obținerea unei satisfacții imediate sau pentru reducerea unei stări emoționale neplăcute.

Cumpărăturile pot oferi o recompensă imediată

Atunci când o persoană este stresată, atenția se concentrează mai mult asupra disconfortului prezent. O achiziție poate oferi, în schimb, o recompensă rapidă: alegerea unui produs, așteptarea livrării sau simplul sentiment că a făcut ceva plăcut.

În literatura de specialitate, cumpărarea impulsivă este asociată cu o activare emoțională ridicată și cu un control cognitiv mai redus. Cu alte cuvinte, decizia poate fi luată mai mult sub influența emoției de moment decât după o analiză atentă a necesității produsului.

Acest mecanism explică de ce o persoană poate intra online pentru a cumpăra un singur obiect și poate ajunge să adauge în coș produse pe care nu intenționa inițial să le cumpere.

Stresul poate favoriza cumpărăturile impulsive

O analiză publicată în 2024, care a inclus 16 studii despre stres și comportamentul problematic de cumpărare, a găsit o asociere semnificativă între nivelurile percepute de stres și severitatea simptomelor asociate cumpărăturilor compulsive.

Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu demonstrează în toate cazurile o relație directă de tip cauză-efect.

Studiile analizate au avut rezultate diferite în funcție de metodă și de grupurile cercetate. Într-un experiment în care participanții au fost expuși unor scenarii cu niveluri diferite de stres, persoanele din grupul cu stres mai ridicat au prezentat scoruri mai mari la măsurătorile comportamentului de cumpărare compulsivă.

Prin urmare, stresul poate reprezenta un factor de vulnerabilitate sau un declanșator în anumite situații, dar nu este singura explicație pentru cumpărăturile excesive.

De ce cumpărăturile online pot accentua fenomenul

Internetul face cumpărăturile disponibile aproape permanent. Nu mai este nevoie de deplasarea până la un magazin, iar procesul de cumpărare poate dura doar câteva minute.

În plus, platformele online oferă numeroși stimuli care pot încuraja deciziile rapide: reduceri limitate, cronometre, notificări, recomandări personalizate și mesaje care sugerează că o ofertă este disponibilă pentru o perioadă scurtă.

Cos cumpărături, Romania. sursa: Ginasanders | Dreamstime.com

Cercetările asupra cumpărăturilor impulsive arată că presiunea timpului poate favoriza componenta afectivă a deciziei de cumpărare, în timp ce analiza cognitivă a opțiunilor poate avea un rol mai redus.

Un studiu publicat în 2026 a analizat inclusiv relația dintre răspunsul fiziologic la stres și utilizarea platformelor de cumpărături. Participanții au fost urmăriți timp de 14 zile, iar cercetătorii au observat că utilizarea platformelor era mai ridicată în cazul persoanelor cu un răspuns mai puternic la stres și cu o predispoziție mai mare spre comportamente obișnuite de cumpărare. Efectul era mai pronunțat la persoanele care prezentau deja un comportament problematic de shopping.

„Terapia prin cumpărături” nu funcționează la fel pentru toată lumea

Ideea că o sesiune de shopping poate îmbunătăți starea de spirit are o explicație psihologică: cumpărăturile pot produce pe termen scurt o senzație de plăcere, control sau recompensă.

Cercetările despre reglarea dispoziției și cumpărăturile impulsive indică faptul că încercarea de a repara o stare emoțională negativă poate fi asociată cu valori de consum mai degrabă hedonice și cu o tendință mai mare de cumpărare impulsivă.

Problema apare atunci când mecanismul se repetă. Dacă fiecare perioadă dificilă este urmată de cumpărături, comportamentul poate deveni un obicei. În cazul cumpărăturilor compulsive, satisfacția de moment poate fi urmată de regret, vinovăție, probleme financiare sau conflicte personale.

Ce se întâmplă după ce trece stresul

O achiziție făcută pentru a reduce o emoție negativă poate avea efect pe termen scurt, dar produsul nu rezolvă cauza stresului. După ce emoția inițială dispare, cumpărătorul poate analiza mai atent decizia și poate constata că obiectul nu era necesar.

Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetătorii fac diferența între o cumpărătură ocazională făcută într-o perioadă stresantă și un comportament problematic, caracterizat prin pierderea controlului, preocupare constantă pentru cumpărături și continuarea acestora în ciuda consecințelor negative.