Sursa foto: Dreamstime
Din cuprinsul articolului
O nouă înșelăciune în turism. Turiștii din România și din întreaga Europă cad victime unei noi înșelăciuni în vacanțe: „cazarea fantomă”. O nouă formă de fraudă în domeniul turismului îi lasă pe cei care își planifică sejururile fără loc de odihnă la sosire – proprietățile rezervate online pur și simplu nu există, potrivit visahq.
O nouă înșelăciune în turism
Autoritățile atrag atenția că fenomenul capătă proporții îngrijorătoare, combinate cu tehnici din ce în ce mai sofisticate de fraudă digitală și comunicare, și avertizează asupra pericolelor rezervărilor făcute în grabă sau prin canale neoficiale.
În ultima perioadă, poliția din județul Prahova a deschis un dosar penal pentru înșelăciune după ce mai mulți turiști au constatat că pensiunea rezervată pentru Revelion nu există în realitate, banii plătiți ca avans fiind pierduți, iar contactul cu presupusul proprietar dispărând fără urmă.
Sursa: Dreamstime.com
Doi bucureșteni și un turist din Teleorman au plătit în total aproximativ 4.000 de lei pentru o „cazare la munte” care s-a dovedit a fi un simplu anunț fals postat online. Suspectul, un bărbat care pretindea că deține o pensiune în localitatea Săcele, județul Brașov, este cercetat după ce s-a făcut nevăzut după încasarea banilor.
Această practică nu este izolită în România, ci reflectă o tendință globală în creștere: escrocii creează anunțuri de cazare extrem de convingătoare, adesea cu fotografii atrăgătoare și prețuri sub media pieței, care promit sejururi la prețuri accesibile sau locații spectaculoase, dar care, la sosirea turiștilor, nu există fizic sau nu sunt disponibile pentru închiriere.
Sunt probleme în toată Europa
În Europa, orașe precum Paris, Roma și Praga au înregistrat creșteri semnificative ale plângerilor de acest tip, mai ales în perioada de vârf a turismului, dar și în timpul unor evenimente internaționale importante, cum ar fi Jocurile Olimpice de la Paris sau sezonul de vară din Italia.
Frauda apare sub multiple forme. În unele cazuri, escrocii creează pur și simplu proprietăți false, inventând adrese, fotografii și profiluri ale gazdelor. Alteori, folosesc fotografii furate de pe site-uri reale sau alte platforme, prezentate ca fiind ale proprietății fictive, în timp ce în realitate nu există nicio posibilitate de cazare la adresa respectivă.
Booking.com. Sursa foto: rawpixel.com
În alte situații, cazul este mai puțin clar: anunțurile rămân active pe platformele de rezervări, deși proprietatea a fost deja închisă, demolată sau nefuncțională de ani de zile, iar reclamanții descoperă la fața locului ruine sau clădiri care nu se potrivesc cu oferta online.
Tactica preferată a escrocilor implică, de obicei, presiunea de a plăti rapid un avans sau chiar întreaga sumă înainte de sosire. Deși platformele oficiale de rezervări cer plata prin sistemul lor intern, fraudatorii încearcă să mute comunicarea și tranzacția pe canale externe — de exemplu, prin WhatsApp sau e-mail — și solicită plata direct într-un cont bancar sau prin servicii de transfer rapid.
Astfel, turistul ajunge să creadă că a finalizat rezervarea, dar odată ce banii au fost transferați, nu mai are nicio garanție că proprietatea este reală sau că va primi cheia apartamentului.
Autoritățile și experții în turism trag semnale de alarmă privind modul în care aceste înșelăciuni evoluează. Pe lângă plângerile din România, situații similare au fost raportate în mai multe regiuni populare de vacanță din Europa, unde turiștii au ajuns în orașe ca Paris sau Roma și au descoperit la adresele indicate că nu exista niciun apartament de închiriat sau că proprietatea fusese revendicată de altcineva.
În unele cazuri, victimele descoperă că adresa este pur și simplu o rezidență privată sau un bloc de locuințe unde nu există nicio ofertă de cazare turistă.
Nereguli pe platformele de rezervări
Experții în securitate cibernetică și autoritățile de protecție a consumatorilor explică faptul că fenomenul nu ține doar de neatenția turiștilor, ci și de golurile lăsate de platformele de rezervări în verificarea listărilor.
Organizații precum Which? din Marea Britanie au descoperit că sute de proprietăți catalogate drept „fantomă” au rămas disponibile pentru rezervare pe site-uri mari, în ciuda sesizărilor repetate ale utilizatorilor conform cărora acestea nu existau.
Reprezentanții poliției române au precizat că majoritatea plângerilor vin după ce turiștii realizează că au fost deconectați de la contactul cu presupusul proprietar imediat ce plata a fost făcută, iar încercările de a-i contacta ulterior sunt zadarnice.
Mulți turiști sunt păcăliți
Anchetele sunt dificile din cauza naturii transfrontaliere a internetului și a faptului că multe anunțuri frauduloase sunt șterse sau devin inaccesibile înainte ca autoritățile să poată interveni. În multe cazuri, victimele sunt îndemnate să depună plângere la poliție imediat, astfel încât datele tranzacțiilor și comunicările să poată fi recuperate și analizate.
În plus față de consecințele financiare, turiștii păgubiți se confruntă adesea cu complicații logistice majore: sosesc într-o destinație străină fără cazare confirmată, sunt nevoiți să plătească prețuri exorbitante pentru hoteluri în ultimul moment sau chiar să își anuleze restul planurilor de vacanță.
Experiențele relatate de victime includ nopți petrecute în gări, plimbări în căutarea unei camere libere sau apeluri disperate către ambasade sau camere de comerț pentru ajutor.
