Deşi în România numărul cicliştilor pasionaţi, care fac sistematic ieşiri mai lungi, este mai mic de 1.000 – după calculele organizaţiilor de biciclişti – turismul pe bicicletă începe, încetul cu încetul, să iasă din subteran.
Astfel, 10.000 de biciclişti fac ocazional excursii pe două roţi, potrivit preşedintelui Federaţiei Bicicliştilor din România, Radu Mititean, care conduce şi Clubul de Cicloturism Napoca. La aceştia se adaugă cam încă pe atâţia turişti străini, dintre care jumătate vin special în România pentru cicloturism. Majoritatea provin din centrul şi vestul Europei, unde nişa deja creşte constant. Spre exemplu, în Elveţia a depăşit încasările la schi, iar în Germania şi Austria, Traseul Dunării atrage anual peste 100.000 de turişti pe biciclete. Multe trasee din România pot creşte internaţional, potrivit lui Radu Mititean, care arată că există proiecte cu Ungaria, Serbia şi Ucraina. Lucrurile ar merge mai repede dacă ar exista şi legislaţie în domeniu. De nouă ani, Mititean şi colaboratorii săi încearcă să convingă Ministerul Turismului să adopte o hotărâre de guvern în privinţa traseelor de cicloturism. Trasee naţionale înregistrate Potrivit propunerii înaintate, în 2001, Ministerului Turismului reţeaua naţională de trasee turistice pentru biciclişti ar fi împărţită. Astfel, cei pasionaţi ar avea trasee naţionale pe care le pot străbate de la cinci până la 12 zile, dar şi trasee de maximum o zi. Proiectul mai prevede ca ciclotraseele să cuprindă drumuri accesibile, „cu caracter cât mai pitoresc şi trafic motorizat redus. Ele vor fi de două tipuri: de şosea şi de munte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil şi expert". Acestea vor putea fi utilizate gratis, iar pentru identificarea mai uşoară, fiecare traseu va avea o temă, o denumire, siglă şi indicativ. "Noi căutăm locuri cât mai atractive, nu adrenalina de a merge pe marginea autostrăzii pe lângă maşinile care circulă cu peste 100 la ora", spune Radu Mititean, care de 18 ani practică cicloturismul. Deşi este foarte pasionat, el recunoaşte că bicicliştii interesaţi să vadă ţara pe două roţi se lovesc de tot felul de impedimente, pornind de la problema transportului bicicletei cu trenul. În România, doar pe anumite rute şi în anumite trenuri este permis transportul bicicletelor. Alte probleme includ şi lipsa unor hărţi şi ghiduri specifice, cu informaţii actualizate despre starea drumurilor forestiere. Trasee pentru mountain biking:
- Culmile principale ale munţilor Suhard, Rarău, Obcina Mestecănişului, Grohotiş, Baiului, Bucegi, Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa, Latoritei
- Transalpina (şoseaua care trece cel mai înalt pas al Romaniei - Urdele, 2.147 m) şi drumul care trece peste creasta principală a Călimanilor (de la Gura Haitii la Lunca Bradului sau Topliţa)
- Alte drumuri ce trec peste pasuri precum Jiu-Cerna, Vălcan, Tartarau, Groapa Seacă sau Curmătură Olteţului
- Drumurile care urcă vârfuri inalte ale multor masive montane cum ar fi Cucurbata Mare, Găina, Vlădeasa, Lăcăuţi (Vrancei), Penteleu (Buzău), Omu (Bucegi), Semenic
Trasee pentru cicloturism de şosea
- Zone cum sunt Oaşul, Maramureşul, Lăpuşul, Bucovina, Ţinutul Neamţului, Apusenii, Banatul montan, Oltenia subcarpatică, Muntenia subcarpatică, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Podişul Târnavelor, Ţara Secuilor, Dobrogea, imprejurimile unor mari oraşe
- Văi, zone de luncă şi de coastă precum V. Arieşului, V. Izei, V. Crişului Alb, V. Crişului Negru, V. Dunării până la Orşova şi pe zona dobrogeană, V. Bistriţei, V. Oltului superior, V. Jiului, V. Prahovei, Litoralul de la Constanţa spre nord până în Delta Dunării
- Văi, lunci şi zone costiere ce devin mai accesibile şi atractive cicloturistic pe viitor: V. Dunării, V. Someşului (aval de Gilău)
- V. Oltului (şi aval de Braşov), V. Argeşului, V. Siretului, V. Prutului, V. Sucevei
Mâine, în cadrul campaniei evz.ro Pe Două Roţi, citiţi despre sporturile pe bicicletă. CITIŢI ŞI: Evz.ro porneşte campania „Pe două roţi” Cu bicicleta în marele oraş: "Unu m-a luat pe capotă. Dar lumea se obişnuieşte cu noi" Cu bicicleta în trafic, un gest kamikaze? Trebuie schimbat Codul Rutier? Oraşele europene se întrec între ele în Săptămâna Europeană a Mobilităţii Bicicletele şi edilii: "E ceva prea nou şi îi sperie" Activist: Mai întâi trebuie creată infrastructură, bicicliştii ies singuri Cum prindem din urmă bicicleta olandeză Tinereţe fără bătrâneţe pe bicicletă, în fiecare zi Cum îţi alegi bicicleta potrivită EXPERIMENT: Cu bicicleta la muncă. Aventuri în traficul din Bucureşti Vedete pe bicicletă: e cool, mobil şi sănătos Cum a înlocuit criza maşina românului cu bicicleta Au încălecat pe-o şa şi i-au spus Bucureştiului aşa: „Călătorind mai inteligent, trăim mai bine”
Recomandările noastre
