Prin proiectul legislativ trimis de Guvern la Parlament se introduc accize pentru apa de masă și de izvor, ceea ce va duce la scumpirea la raft. Sindicaliștii de la Meridian se tem că „un împuternicit al statului” ne va pune să plătim pentru apa din fântâni.

Băutul liber din izvor ar putea deveni o amintire, căci, iată, legea ce va reglementa acest coșmar a fost elaborată de Guvern și este pe cale să fie adoptată în Parlament. Așa zisa Lege a resurselor hidrominerale. Astfel, apa de izvor va fi considerată o resursă minerală pentru consumul căreia statul va încasa o redevență similară redevențelor încasate pentru extragerea oricărui minereu”, anunță Confederația Sindicală Națională Meridian într-un comunicat cu titlul „Dreptul la apă – pericolul de a fi îngrădit”.

„Ne-am putea aștepta ca un împuternicit al statului să recunoască oficial că apa din fântâna din care a băut bunicul și acum beau s t r ă n e p o ț i i provine din izvor și ca urmare cine vrea să bea plătește. Oare pe când taxa și pe respirat aerul curat?

O intenție în acest sens a fost exprimată de curând și la Parlamentul European, însă state membre ale Uniunii Europene, precum Franța, Germania și altele au fost categoric împotriva unor asemenea tendințe care în definitiv duc la limitarea accesului la această resursă, pentru o mare parte a populației. Dar ce nu se acceptă la nivel european probabil că se poate la români”, mai arată Meridian.

„Este imperios necesar ca, înainte de a legifera un domeniu atât de sensibil, unde impactul social se presupune a fi semnificativ, Legislativul să consulte partenerii sociali și să țină cont de punctul de vedere al acestora. Cel puțin așa ar trebui să decurgă lucrurile într-o ţară ce se vrea democratică. Nu și la noi, pentru că deși Consiliul Economic și Social, organism consultativ al Parlamentului și Guvernului unde sunt reprezentați partenerii sociali, a dat un aviz negativ proiectului de lege, Guvernul nu a ținut cont și a mers mai departe depunând proiectul spre aprobarea Parlamentului. Așa stând lucrurile ne mai rămâne o singură nădejdie, aceea ca Domnul să ne dea mintea ce-a de pe urmă”, mai scriu sindicaliștii de la „Meridian”.

O nouă urgență guvernamentală

Proiectul legii resurselor hidrominerale a fost înaintat de Guvern, cu procedură de urgență, către Senat pe 26 iunie.

Potrivit acestuia, Agenția Națională pentru Resurse Minerale este autoritatea competentă pentru aplicare a dispozițiilor legii, cu privire la gestionarea în numele statului a resurselor hidrominerale.

În Expunerea de motive se arată că legea minelor 85/2003, care re g l e m e n te a z ă și apele minerale naturale și pe cele terapeutice, nu mai acoperă specificul resurselor hidrominerale și nici situația existentă în domeniul acordării de licențe de exploatare.

 

„Începând cu anul 2007, practic licențele de exploatare nu au mai fost aprobate prin Hotărâri de Guvern și s-a ajuns la situația aberantă în care, conform datelor ANRM, la 18.09.2018 erau în vigoare 365 de licențe de exploatare resurse minerale și alte 523 de licențe de exploatare erau semnate de titular și ANRM, dar neaprobate prin HG. Doar în perioada 2016-2018 numărul licențelor de exploatare neaprobate a crescut de la 376 la 523”, se spune în Expunere.

„Conform datelor prezentate de Patronatul european al apelor îmbuteliate, acestea se ridică în România la aproximativ 1,9 miliarde litri. Față de media consumului european de circa 140 litri/persoana/an, consumul din România se situează la aproape 85 litri. În acest context, menționăm că în prezent apa de izvor și apa de masă îmbuteliate nu sunt taxate, în sensul plății unei redevențe”. „În sensul prezentei legi, prin resurse hidrominerale se înțeleg: apele minerale naturale, apele de izvor, apele de masă, apele minerale terapeutice, apele geotermale, căldura geotermală, gazele necombustibile, nămolurile terapeutice asociate în zăcământ cu apele minerale terapeutice”, se arată în proiect.

CES n-a avut acces la observațiile ministerlor Sănătății și Apelor

Consiliul Economic și Social (CES) a dat, pe 11 iunie, aviz nefavorabil proiectului, motivând că membrii săi nu au avut la dispoziție observațiile care au însoțit avizele Ministerului Sănătății și Ministerului Apelor și Pădurilor, iar resursele hidrominerale sunt de fapt resurse de apă subterană.

Mai mult, prevederile proiectului interferează cu legislația ce reglementează gestiunea patrimoniului național care precizează că apa e un patrimoniu național care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind o resursă strategică de care depinde siguranța națională etc.

Redevențele pe care le va introduce legea

Redevenţa pentru exploatarea apei minerale, apei de izvor sau a apei de masă îmbuteliate se stabileşte astfel:

1. a) 4,0 Euro/ m3 pentru apa minerală naturală îmbuteliată;
2. b) 4,0 Euro/ m3 pentru apa de izvor îmbuteliată;
3. c) 4,0 Euro/m3 pentru apa de masa îmbuteliată;
4. d) 2, 0 Euro/m3 pentru apa minerală terapeutică îmbuteliată;
5. e) 0,1 Euro/m3 pentru apa minerală terapeutică utilizată în balneaţie;
6. f) 0,00 Euro/m3 pentru apa geotermală și pentru apa minerală naturală utilizată la buvetele publice.

Fac obiectul redevenței numai cantitățile de resurse hidrominerale comercializate; nu fac obiectul plății redevențelor cantitățile de apă deversată controlat în vederea menținerii caracteristicilor calitative ale acestora.

Noua lege îi obligă pe producătorii de apă de izvor și de masă să semneze contracte de concesiune și să plătească redevențe și taxe de exploatare, pe sistemul pe care funcționează acum îmbuteliatorii de ape minerale - acestea din urmă fiind incluse printre produsele al căror preț este reglementat de stat, mai exact de către Ministerul Finanțelor Publice.

Așa cum era de așteptat, îmbuteliatorii de apă de masă și de izvor au reacționat negativ la această inițiativă legislativă: „Noul proiect de lege privind resursele hidrominerale aduce schimbări care vor afecta nu numai producătorii din industrie, ci mai ales consumatorii, prin scumpirea apei la raft”, se arată într-un comunicat al Asociației Producătorilor din Industria Apei.

O altă miză a noii legi ar putea fi eliminarea verigii intermediare SNAM (Societatea Națională a Apelor Minerale ce are ca acționar unic Ministerul Economiei) în relația companiilor îmbuteliatoare de apă minerală cu statul român.

 

Supărarea APEMIN

În trecut, Consiliul Con curen ței a fost sesizat de către Patronatul Apelor Minerale APEMIN cu privire la situația de pe piața de profil generată de existența unor agenți economici îmbuteliatori care dețin licențe de exploatare direct de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în timp ce alți agenți economici îmbuteliatori achiziționează materia primă de la SNAM, în calitate de titulară a licențelor de exploatare a resurselor de apă minerală. Reclamația a venit după o majorare cu 17,7% a prețului apei minerale naturale la sursă, operată de SNAM spre finalul anului 2015.

 

Două abordări la nivel global

Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European și secretar general al Meridian, a declarat pentru Evenimentul zilei: „Trebuie reținut că există o bătălie la nivel global între două viziuni: o abordare care consideră că apa este un drept al omului și că serviciile ce țin de gestionarea acestei resurse vitale să fie asigurate de stat și de autoritățile publice și o altă abordare care consideră ca protejarea și utilizarea acestei resurse se poate face prin privatizare și stabilirea unui preț pentru accesul la apă pe acest subiect”.

 

Apele termale au scăpat netaxate la intervenția lui Vâlcov

Fostul director general al ANRM, Aurel Gheorghe,care a lucrat la proiectul de lege al resurselor hidrominerale, a declarat pentru Evenimentul zilei: „ANRM a început să lucreze la proiect în 2017. Ideea inițială a fost că tot ce ajunge la raft să se taxeze prin introducerea redevenței. Proiectul a fost preluat de Ministerul Economiei, după care nu mai știu ce s-a întâmplat. Ce pot să spun este că au existat intervenții făcute de Dorinel Ursărescu, consilier personal al preşedintelui ANRM Gigi Dragomir, președintele de la Borsec și patronate. Apele geotermale au redevență zero deoarece a intervenit Darius Vâlcov care are interese la SIF Transilvania, proprietarul Felix SA”.