O galaxie asemănătoare Căii Lactee schimbă teoriile despre Universul timpuriu

O echipă de astronomi a făcut o descoperire ce contrazice aproape tot ceea ce se credea despre felul în care arătau primele miliarde de ani după Big Bang. Observațiile recente au scos la iveală existența unei galaxii surprinzător de asemănătoare cu Calea Lactee, într-o perioadă în care Universul era încă tânăr, informează BBC.

Oamenii de știință au descoperit o galaxie asemănătoare Căii Lactee de acum 12 miliarde de ani

Astronomii din India spun că descoperirea unei galaxii masive din perioada când Universul avea doar 1,5 miliarde de ani pune la îndoială înțelegerea noastră despre cum s-au format galaxiile în perioada timpurie de după Big Bang.

Dacă Universul are o vechime de 13,8 miliarde de ani, înseamnă că avem de-a face cu o galaxie de acum 12 miliarde de ani, când cosmosul avea doar o zecime din vârsta sa actuală. Oamenii de știință spun că galaxiile care s-au format atât de devreme s-au dovedit a fi în mare parte neregulate ca formă și haotice.

Însă, când cercetătorii Rashi Jain și Yogesh Wadadekar au folosit Telescopul Spațial James Webb (JWST) pentru a observa trecutul timpuriu al Universului. Așa au descoperit o „galaxie spirală masivă, frumos structurată”.

Cum a reușit Cosmin Nedelcu „Micutzu” să slăbească peste 50 de kilograme. A renunțat la micile plăceri

Locul din România, aflat la trei ore de Budapesta, unde o casă costă doar 10.000 de euro. Ai și 284 de metri pătrați de teren

Cercetarea lor a fost publicată în Astronomy and Astrophysics, o revistă europeană de renume. „Galaxia arată remarcabil de asemănătoare cu Calea Lactee, în ciuda faptului că a fost prezentă când Universul avea doar 10% din vârsta sa actuală”, a spus profesorul Wadadekar, adăugând că au botezat-o Alaknanda, după un râu din Himalaya.

Galaxie spirală, impresionantă prin forma sa grandioasă, are diametrul de circa 30.000 de ani-lumină

Galaxia a fost identificată de Rashi Jain, doctorandă la Centrul Național pentru Radioastrofizică al Institutului Tata pentru Cercetări Fundamentale (NCRA-TIFR) din Pune. India. Cercetătoarea povestește că momentul descoperirii, în timpul analizei datelor furnizate de telescopul spațial James Webb, care a costat 10 miliarde de dolari, realizat în parteneriat de agențiile spațiale americane, europene și canadiene, a fost unul cu adevărat emoționant.

Galaxie. Sursa foto: NASA.

„Răsfoiam detaliile a aproape 70.000 de obiecte, iar printre ele se evidenția o singură galaxie spirală, impresionantă prin forma sa grandioasă și diametrul de circa 30.000 de ani-lumină”, explică Jain.

În termeni simpli, spune cercetătoarea, galaxia prezenta două brațe simetrice care pornesc din discul central și se încolăceau în jurul unei proeminențe luminoase din mijloc. De-a lungul acestor brațe se vedea modelul clasic de roiuri de stele dispuse un tipar întâlnit și la  galaxiile spirale din apropiere.

Lumea științei, uluită de această descoperire

Profesorul Ajit K. Wadadekar a comentat pentru BBC, după această descoperire: „E uluitor că o galaxie atât de mare, cu brațe spiralate bine definite, exista deja la numai 1,5 miliarde de ani după Big Bang”.

Profesorul subliniază ritmul amețitor al formării ei: „A trebuit să acumuleze aproximativ 10 miliarde de stele de tip solar și să dezvolte în paralel un disc vast, cu structuri spirale, în doar câteva sute de milioane de ani. Din perspectiva evoluției cosmice, este o dezvoltare extrem de rapidă”.

„Această galaxie este, într-adevăr, cu totul specială”, adaugă el. „Are cam o treime din dimensiunea Căii Lactee și găzduiește în jur de 10 miliarde de stele. Mai mult, produce stele noi într-un ritm de 20-30 de ori mai accelerat decât actualul ritm de formare din galaxia noastră”.

De la intrarea în funcțiune a telescopului James Webb, astronomii au identificat tot mai multe galaxii îndepărtate și surprinzător de tinere.  Iar noua descoperire întărește astfel ipoteza că Universul timpuriu era mult mai dinamic și inventiv decât se credea până acum.

„O galaxie spirală atât de bine definită, la o distanță temporală atât de mare, rămâne o raritate”, spune profesorul. „Însă tocmai astfel de excepții ne provoacă să ne regândim înțelegerea asupra modului în care s-au format primele structuri cosmice”, a concluzionat Wadadekar.