Social
Nu mai este ieftin să locuiești în România. Datele oficiale arată cât plătesc, de fapt, românii
Casă. Sursa foto iStock
Din cuprinsul articolului
În ultimii ani, piața imobiliară din România a fost analizată aproape exclusiv prin prisma prețului de achiziție. S-a discutat despre creșterea prețurilor pe metru pătrat, despre credite ipotecare și despre accesul la locuințe. Mai puțin vizibil a rămas însă un fenomen mult mai important: costul total al locuirii.
Datele oficiale arată că România nu mai este o țară „ieftină” atunci când sunt incluse toate componentele reale ale locuirii: ratele bancare, utilitățile, întreținerea, energia și reparațiile.
Conform datelor publicate de Eurostat, indicatorul „housing cost overburden rate” — care măsoară procentul populației ce alocă peste 40% din venit pentru locuire — indică valori ridicate în România pentru categoriile vulnerabile. Aproximativ 40% dintre gospodăriile aflate în risc de sărăcie depășesc acest prag critic.
În paralel, la nivel general, costurile de locuire reprezintă între 20% și 30% din venitul disponibil al gospodăriilor, în funcție de zonă și nivelul de venit. Acest procent este comparabil cu unele state din vestul Europei, în ciuda diferențelor majore de venit.
Această discrepanță între percepție și realitate este punctul central al noii dinamici din piață.
Facturile la energie au crescut cu peste 30% și afectează direct milioane de gospodării
Una dintre cele mai rapide și vizibile creșteri din structura costurilor de locuire este legată de energie.
Datele analizate de Agenția Internațională pentru Energie arată că, la nivel european, costurile energetice pentru gospodării au crescut cu peste 30% în perioada 2021–2024, pe fondul crizei energetice și al fluctuațiilor pieței.
În România, impactul este mai sever din două motive principale: fondul locativ este vechi și ineficient energetic, veniturile sunt mai mici decât media UE.
Conform datelor Eurostat, aproximativ 15% dintre români declarau că nu își pot încălzi locuința în mod adecvat, față de aproximativ 9% media UE.
Această diferență reflectă direct presiunea asupra bugetelor familiilor. În termeni reali, pentru multe gospodării, facturile la energie au devenit una dintre cele mai mari cheltuieli lunare, depășind în unele cazuri rata creditului.
Aproximativ 15% dintre români declarau că nu își pot încălzi locuința în mod adecvat, față de aproximativ 9% media UE.
România are unul dintre cele mai vechi stocuri de locuințe din UE și plătește costul acestui lucru
Structura fondului locativ joacă un rol esențial în creșterea costurilor ascunse.
Datele Eurostat arată că peste 50% din locuințele din România au fost construite înainte de 1980, iar o mare parte dintre acestea nu au beneficiat de modernizări complete.
Această realitate generează costuri constante: pierderi de energie, necesitatea renovărilor, defecțiuni frecvente ale instalațiilor.
În comparație, state precum Germania sau Franța au investit masiv în eficiența energetică, reducând costurile operaționale pe termen lung.
Diferențele reale între România și vestul Europei se reduc atunci când sunt analizate costurile totale
Comparativ, România continuă să aibă prețuri mai mici la achiziția locuințelor. Totuși, această diferență se diminuează atunci când sunt incluse toate costurile.
În Germania: venitul mediu net depășește 2.500–3.000 euro, costurile energetice sunt mai stabile, clădirile sunt mai eficiente.
În România: venitul median este sub 1.000 euro, costurile energetice cresc accelerat, eficiența energetică este redusă.
Raportat la venit, costurile reale ale locuirii sunt comparabile, iar în unele cazuri chiar mai ridicate în România.
Această concluzie este susținută de datele comparative ale Eurostat, care arată că povara locuirii nu este determinată doar de prețul de achiziție, ci de întregul ecosistem de costuri.
Agent imobiliar. Sursa foto: Freepik
Diferențele între marile orașe din România devin tot mai evidente
Analiza pe orașe arată diferențe semnificative între principalele centre urbane.
În București: chiriile medii pentru un apartament cu două camere depășesc 500–600 euro, utilitățile pot ajunge la 150–250 euro/lună în sezonul rece.
În Cluj-Napoca: chiriile sunt printre cele mai ridicate din țară, depășind frecvent 600–700 euro pentru locuințe similare.
În Iași: costurile sunt mai reduse, dar în creștere, cu chirii medii între 400 și 500 euro.
Datele comparative oferite de Numbeo confirmă aceste diferențe și arată că, raportat la venituri, presiunea este cea mai mare în orașele universitare.
Diferența dintre salariul mediu și salariul real amplifică problema locuirii
Un element esențial în analiza costurilor este diferența dintre salariul mediu și salariul median.
Datele Institutul Național de Statistică arată că salariul mediu net depășește 5.000 lei, însă salariul median este considerabil mai mic, ceea ce înseamnă că o mare parte a populației câștigă sub acest nivel.
Această diferență creează o imagine distorsionată asupra accesibilității locuințelor.
Pentru multe gospodării, costurile reale de locuire pot depăși 50% din venit, în special în marile orașe.
Declarațiile oficiale confirmă presiunea tot mai mare asupra populației
În rapoartele privind stabilitatea financiară, reprezentanții Banca Națională a României au subliniat impactul costurilor asupra gospodăriilor.
Declarația oficială din raportul instituției este clară:
„Costurile cu locuirea reprezintă o componentă semnificativă a cheltuielilor gospodăriilor, iar evoluțiile recente ale prețurilor la energie amplifică presiunile asupra bugetelor populației.”
Această poziție confirmă tendința identificată în datele statistice.
Costurile ascunse schimbă complet modul în care trebuie analizată piața imobiliară
Analiza completă arată că locuirea în România nu mai poate fi evaluată doar prin prețul de achiziție.
Costurile reale includ: energia, întreținerea, renovările, taxele, raportul venit–cheltuieli.
Datele arată că: o parte importantă a populației depășește pragul critic de 40% din venit pentru locuire, costurile energetice sunt printre cele mai ridicate raportate la venit din UE, fondul locativ generează cheltuieli constante.
Imaginea reală a locuirii în România indică o schimbare structurală
Datele oficiale indică o schimbare structurală în piața imobiliară din România. Costurile totale ale locuirii cresc mai rapid decât veniturile pentru o parte importantă a populației.
Această tendință schimbă complet modul în care trebuie analizată accesibilitatea locuințelor.
România nu mai este o piață „ieftină”, ci una în care costurile reale sunt comparabile cu cele din vestul Europei atunci când sunt raportate la venituri.
