International
Noua amenajare de la Colosseum readuce la vedere vechile structuri romane dispărute. De ce este criticată intervenția
Colosseumul din Roma. Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
La Colosseum a fost inaugurat o nouă zonă publică din travertin, proiectată de Stefano Boeri, care reconstituie la nivel de planimetrie vechile ambulacre romane dispărute, în urma unor lucrări de restaurare și cercetare arheologică. Intervenția a adus, însă, și o serie de critici, relatează ilpost.it.
O nouă intervenție urbană la Colosseum
La Colosseum a fost deschisă o nouă amenajare publică pe latura sudică a monumentului, în zona unde în Antichitate se aflau ambulacrele, adică spațiile acoperite de circulație ale amfiteatrului roman.
Proiectul aparține arhitectului Stefano Boeri și urmărește marcarea la sol a structurii originale dispărute, printr-o intervenție care reconstituie traseul vechilor spații de circulație.
Refacerea la nivel de sol a structurii pierdute
Noua amenajare readuce la cota istorică de 23 de metri deasupra nivelului mării o parte din organizarea inițială a Colosseumului. Intervenția evidențiază zona în care ambulacrele nu mai sunt conservate, în special pe latura sudică.
Spațiul a fost reorganizat pe baza urmelor identificate în cercetările arheologice, cu scopul de a face mai lizibil planul antic al monumentului. În anumite puncte, acolo unde se aflau rândurile de piloni care susțineau bolțile, au fost integrate elemente de mobilier urban, inclusiv bănci ușor ridicate, concepute „pentru a sugera un volum pierdut”.
Materiale noi inspirate din structura originală
Pavajul instalat la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost înlocuit cu travertin, piatra folosită în construcția inițială a Colosseumului.
O parte din pavimentul antic, păstrat în subteran în urma transformărilor istorice, a fost recuperat și integrat în noua amenajare. Blocurile de travertin provin din carierele de la Tivoli și au fost amplasate conform traseului stabilit pe baza cercetărilor arheologice.
Pentru fixarea acestora a fost utilizată o soluție tehnologică specială, un var industrial dezvoltat de compania Mapei, fără ciment, conceput pentru protejarea structurilor arheologice aflate dedesubt.
Colosseum. Sursă foto: Pixabay
Cercetarea arheologică de la Colosseum a precedat intervenția
Înaintea lucrărilor, Parcul Arheologic a realizat o analiză stratigrafică detaliată a zonei, care a permis identificarea unor fragmente ale pavimentului antic.
În 2024 au început săpături sistematice, iar la aproximativ un metru adâncime au fost descoperite urme ale structurii originale a Colosseumului. Cercetările au documentat aproape două milenii de istorie concentrate într-un strat de puțin peste un metru de sol, potrivit datelor instituției.
Funcția istorică a zonei sudice
Latura sudică a amfiteatrului era una dintre principalele intrări, folosită inclusiv de împărat în Antichitate. Aici se aflau ambulacrele, întinse pe aproximativ 3.000 de metri pătrați, spații destinate circulației spectatorilor între sectoare și evacuării rapide.
Din cauza instabilității terenului, această zonă a suferit prăbușiri de-a lungul secolelor, iar materialele rezultate au fost reutilizate în construcții din Roma.
În secolul al XIX-lea, arhitecții Raffaele Stern și Giuseppe Valadier au intervenit asupra Colosseumului, realizând o restaurare care a inclus pavarea zonelor exterioare cu piatră cubică.
Finanțare și implementare tehnică
Lucrările au fost finanțate cu 2,2 milioane de euro, proveniți din fonduri de compensare legate de construcția liniei C a metroului din Roma, realizată cu finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fonduri de stat.
Proiectul a fost implementat de Parcul Arheologic al Colosseumului, cu sprijinul tehnic al companiei Mapei, implicată în dezvoltarea materialelor utilizate pentru consolidare.
Reacții și dezbateri în mediul specializat
Intervenția a generat discuții în rândul specialiștilor și pe rețelele sociale. O parte dintre critici au vizat înlocuirea pavelelor istorice cu travertin, considerat mai predispus la murdărire și modificări de aspect în timp.
Profesorul Michele Zampilli, specialist în restaurare arhitecturală la Universitatea Roma Tre, a descris proiectul drept „o intervenție inutilă, care nu ajută la valorificarea istorică”.
În schimb, arheologul Andrea Carandini, membru al comitetului științific al Colosseumului, a susținut intervenția. Acesta a afirmat „Arheologii sunt legați de ceea ce există, însă eu vreau să duc o luptă pentru ca atenția să se concentreze asupra a ceea ce nu mai există. Pentru că tocmai ceea ce nu există permite să fie înțeles ceea ce există, să i se dea un sens, iar aceasta este operațiunea pe care ați realizat-o aici”.
Declarații la inaugurare
La inaugurare, arhitectul Stefano Boeri a descris proiectul drept una dintre cele mai importante experiențe profesionale ale sale. El a afirmat că „a fost una dintre cele mai extraordinare experiențe pe care le-am avut vreodată”, subliniind că intervenția oferă o percepție mai clară asupra proporțiilor originale ale monumentului.
Acesta a adăugat: „Astăzi este posibil pentru toți să intrăm în spațiul public care odinioară era un interior și care astăzi este un exterior, dar care păstrează proporțiile, dimensiunile și materialele Colosseumului original. Acesta va deveni un spațiu public de odihnă, îmi imaginez familii care se așază să se odihnească după vizitarea interiorului sau care așteaptă să intre”.
Poziția Parcului Arheologic
Reprezentanții Parcului Arheologic au explicat că amenajarea din secolul al XIX-lea împiedica o înțelegere completă a monumentului, deoarece ascundea atât nivelul antic de călcare, cât și vestigiile rămase.
Directorul instituției, Simone Quilici, a declarat: „În cei doi ani de săpături am investigat și documentat două mii de ani de istorie comprimați în puțin peste un metru de stratigrafie”.
