Nostalgia politică, o chestiune ce poate deveni foarte periculoasă
- Florian Olteanu
- 20 iulie 2025, 15:19
Nostalgia politică, o chestiune periculoasă. Carlismul și ceaușismul sunt două modele politice care au avut și au nostalgici. Sunt urmate de antonescianism și legionarism.
Toate aceste curente sunt legate între ele. Dar oare sunt românii afectați de nostalgia dictaturilor, indiferent de extrema lor?
Nostalgia după Carol al II-lea
Nostalgia după Carol al II-lea a fost cultivată masiv după 1990, inclusiv mediatic. S-a precizat de multe ori că în 1938, România era la apogeul economiei. Evident, nicio vorbă despre legionari, asasinate, reglări de conturi și camarila regală. Carol al II-lea a construit masiv sau a avut de gând să construiscă. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 i-a cam alterat memoria, el abdicând în septembrie.
De la Carol al II-lea au rămas proiecte precum un masterplan de autostrăzi și dorința de a sistematiza Capitala, cu un Palat al României. Paradoxal, Nicolae Ceaușescu va prelua planurile sale.
Nostalgia după Ceaușescu
Nostalgia după Ceaușescu nu înseamnă că oamenii își doresc dictatura, cozile. Pur și simplu, constată că la multe capitole, mai ales la infrastructură și acces la locuințe suntem cu mult sub momentul aprilie-noiembrie 1989. Plata datoriei externe este prezentă în nostalgia după Ceaușescu. Evident, deși intenția a fost bună pe undeva, plata datoriei a sacrificat investițiile iar economia era în faliment. Și în ipoteza că nu ar fi căzut Ceaușescu în decembrie 1989, cifrele din istoria economiei arată amplitudinea dezastrului. România avea economia bazată pe mamuți industriali și pe exporturi, pe teroarea alimentară și a utilităților, pe buza prăpastiei.
Antonescieni și pro-legionari
Pare paradoxal, dar tot Ceaușescu este autorul a ceea ce numim nostalgia pentru Antonescu și legionari. Ceaușescu și-a creat regimul personal de după 9 decembrie 1967, exclusiv pe anti-sovietism. A profitat de amnistia din 1964 a lui Dej și a atras foștii ofițeri și foștii legionari cu ani grei de pușcărie.
Cu ajutorul unor intelectuali aserviți și chiar bogați din Occident, Ceaușescu a creat protocronismul, lupta contra dușmanului major - sovieticii. A permis funcționarea semi-clandestină a Bisericii Ortodoxe. La sistemul său protocronist au aderat oameni care aveau simpatii pentru Antonescu. Securitatea le reînviase controlat..Antonescu fusese cel ce atacase sovieticii. Se trecuseră la index crimele contra evreilor. Până la urmă, Dej epurase evreii din conducerea partidului iar Ceaușescu i-a urmat exemplul.
Ceaușescu avusese un frate legionar și un șef al biroului de presă, Constantin Mitea, legionar. Nostalgia pentru Antonescu și legionari se născuse, evident, pentru că dictatorul tolerase „anti-rusismul” acestora.