Nicolae Ceaușescu și blestemul scărilor. De la metrou la TAB-ul de la Târgoviște

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ceaușescu a rămas celebru prin multe momente amuzante dar și unele tensionate. Nu că ar fi fost vreun actor talentat. Și nici că ar fi fost văzut în public zâmbind vreodată. Unele imagini și filme din arhiva personală îl arată mai destins și cu paharul în mână, înconrjurat de lăutari. Evident, mai râde și când o aruncă în zăpadă pe Elena, consoarta sa. Unele din momentele amuzante au fost povestite de martori oculari și au fost legate de scări.

Ceaușesu și scara. Tentația puterii

Ceaușescu a început să urce scara puterii, treaptă cu treaptă. Încă din temnița de la Doftana, continuând la Văcărești, Caransebeș și la Târgu Jiu, s-a apropiat de liderul comuniștilor din închisori Gheorghiu Dej. A primit calitatea de „șef la tineret”. Cel puțin pe asta o avea la 31 august 1944, când îi salută pe sovieticii care intră în Capitală.

În decembrie 1957, reprimarea revoltei țăranilor la Vadu Roșca era să-l coste funcția de Șef politic al Armatei și de vice-ministru la Agricultură.  Asta ar fi însemnat căderea de pe scara puterii. Însă, în mod cert, nu acela era momentul căderii. De atunci și până în 1989, Ceaușescu a urcat constat. Doar coborârile îi creau tensiune și îi amuzau pe ceilalți.

Nicolae Ceaușescu

Ceaușescu, escalatorul și camionul gigant

Când Ceaușescu vizita șantierul Metroului, a spus ca la Gara de Nord să nu se întrerupă deloc circulația. Adică să nu se meargă între stații separate. Atunci, prima stație a fost pur și simplu îngropată. Acest lucru se simte când metroul vine de la Piața Victoriei, ia curba înainte de intrarea în stația Gara de  Nord. Scârțâie puternic pentru că șinele au fost montate pe pământul care a astupat pur și simplu o stație construită.

Sursa foto: 60m.ro

Când a întrebat de ce era nevoie, inginerii au spus că dacă se făcea sistem de stații suprapuse (Unirii, Victoriei) ar fi fost utile escalatoarele. Ceaușescu nu știa și a auzit „excavatoare” și chiar a întrebat mirat, cum să ajungă excavatoarele în subteran. Escalatoarele, i s-a spus, erau scările rulante. Elena Ceaușescu nu a fost de acord ca toate stațiile să le aibă. În plus, stația Piața Romană s-a construit pe ascuns, Elena Ceaușescu spunând ca studenții să meargă pe jos. Asta, pentru că spunea ea, a văzut mulți studenți cu burtă. I se părea prea mult să mergi cu metroul de la Romană, la Universitate. O puteau face și pe jos, metrolul trebuind să meargă de la Unirii la Victoriei, fără oprire la Romană.

Ceaușescu a mai apărut în amintirile contemporane printr-o gafă. Când a vizitat primul camion gigant românesc, a urcat scara la cabină. Când a coborât, era să cadă. Asta pentru că refuzase (ori nu i se spusese) că scara se coboară cu spatele la cei care te privesc.

Sursa: Historia.ro

Scena TAB-ului de la Târgoviște

Ceaușescu era „tov geal”, adică era general, de infanterie, încă din anii 50. Pur și simplu, toți militarii în termen, la fel ca și gradații, subofițerii și ofițerii știau cum se coboară dintr-un TAB. Ceaușescu nu știa și s-a văzut asta când  a ieșit din TAB-ul de la Târgoviște înainte de protest. A coborât cu fața, s-a ținut de mânerele exterioare de pe blindaj când a pus piciorul pe scară. Dacă nu s-ar fi ținut, sau soldații nu l-ar fi ajutat, ar fi căzut.

Evident, cheia poveștii de astăzi este că dictatorul român a avut probleme serioase cu scările. Mai ales când trebuia să le coboare. Nu era niciodată pregătit.