Kievul a negat miercuri orice implicare în sabotajul de anul trecut contra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică pe care "New York Times" îl impută unui "grup pro-ucrainean", pe baza unor informaţii obţinute de serviciul de informaţii american. Datele adunate se serviciile de informaţii americane sugerează că autorii din spatele sabotajului de la cele două gazoducte erau "adversari ai preşedintelui Vladimir Putin", scrie "New York Times."

De la invadarea Ucrainei de către Moscova pe 24 februarie 2022, cele două gazoducte au fost în centrul unor tensiuni geopolitice, alimentate de decizia Moscovei de a întrerupe livrările de gaz către Europa drept presupuse represalii contra sancţiunilor occidentale. Pe 26 septembrie 2022, au fost detectate patru uriaşe scurgeri de gaz, precedate de explozii submarine pe gazoductele care leagă Rusia de Germania, toate în apele internaţionale. Scoase din funcţie la momentul faptelor, cele două gazoducte conţineau totuşi importante cantităţi de metan.

Un "grup pro-ucrainean" implicat?

Un "grup pro-ucrainean" s-ar afla la originea acestui sabotaj, consideră "New York Times" pe baza unor informaţii consultate de informaţiile americane, fără a da totuşi detalii privind aceste elemente sau identitatea acestui "grup pro-ucrainean". Kievul a dezminţit formal aceste alegaţii. "Deşi îmi place să colecţionez teorii ale conspiraţiei amuzante despre guvernul ucrainean, trebuie să spun că Ucraina nu are nimic de-a face cu accidentul din Marea Baltică şi nu are nicio informaţie privind grupuri de sabotori pro-ucraineni", a scris pe Twitter Mihailo Podoliak, consilierul preşedintelui Volodimir Zelenski. Potrivit unor oficiali americani, nu există niciun indiciu că preşedintele ucrainean a fost implicat în acest sabotaj.

Ucraina nu este implicată în spectaculosul sabotaj la cele două gazoducte Nord Stream, a afirmat miercuri ministrul ucrainean al apărării. "Asta nu provine din acţiunea noastră", a afirmat Oleksii Reznikov, intervievat în marja unei reuniuni europene la Stockholm. "Sfătuiesc să nu se tragă concluzii pripite", a afirmat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la începutul reuniunii de la Stockholm.

Un vapor percheziţionat

Ţările occidentale acuzaseră Rusia că ar fi răspunzătoare pentru aceste explozii, sporind furia împotriva Moscovei de după declanşarea ofensivei sale în Ucraina. Vaporul bănuit a fi servit la operaţiunea de sabotaj la cele două gazoducte submarine Nord Stream în septembrie 2022 a fost percheziţionat în ianuarie în cadrul anchetei duse de Germania privind această operaţiune, a arătat miercuri parchetul federal german. Parchetul federal a arătat într-un comunicat că "a percheziţionat nava între 18 şi 20 ianuarie 2023", bănuind că "respectiva navă a putut fi utilizată pentru a transporta dispozitive explozive" care au fost folosite la aruncarea în aer pe 26 septembrie a gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică.

Presa germană a afirmat marţi că ancheta penală a permis identificarea navei folosite pentru sabotaj. Aceasta a fost închiriată de o societate cu baza în Polonia "aparent aparţinând unor ucraineni, doi la număr", afirmă săptămânalul "Die Zeit" ca şi canalele publice ARD şi SWR. O echipă de şase persoane, compusă din cinci bărbaţi şi o femeie, printre care scafandri, s-a îmbarcat la bord pentru a transporta şi plasa explozibilul la faţa locului, scrie presa. Aceste informaţii sunt extrase din interviuri "cu surse din mai multe ţări".

Anchete judiciare referitoare la distrugerea gazoductelor se fac de către Germania, Danemarca, Suedia. Totuşi, "naţionalitatea autorilor nu este clară", adaugă "Die Zeit", precizând că pentru a închiria vasul au fost folosite paşapoarte false.

Anchetatorii au putut determina că acest comando a ieşit pe mare din portul german Rostock pe 6 septembrie 2022 şi apoi au localizat vasul lângă insula daneză Christiansø. Au fost detectate urme de explozibil "pe masa din cabina" navei ce a fost restituită "necurăţată" proprietarului, scrie "Die Zeit". "Chiar dacă pistele duc spre Ucraina, anchetatorii nu au reuşit încă să determine cine a mandatat" operaţiunea, subliniază săptămânalul.

  "Nicio concluzie fermă"

"New York Times" a adaugat că informaţiile consultate de serviciul de informaţii american nu permit nicio concluzie fermă" şi "lasă deschisă posibilitatea ca operaţiunea să fi fost lansată în secret de o forţă terţă având legături în cadrul guvernului ucrainean sau al serviciilor de securitate". Un purtător de cuvânt al guvernului german a arătat pentru AFP că acesta din urmă a "luat notă" de articolul din "New York Times" şi a trimis la ancheta judiciară în curs. "O anchetă preliminară este în desfăşurare în Suedia, deci nu am intenţia să comentez aceste informaţii", a declarat presei marţi prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson.

Rusia i-a acuzat pe "anglo-saxoni" că sunt în spatele acestui sabotaj. Într-un articol recent, jurnalistul american de investigaţii Seymour Hersh a scris că scafandrii US Navy, ajutaţi de Norvegia, ar fi pus în iunie explozibil pe aceste gazoducte, declanşând explozia lor trei luni mai târziu. Statele Unite au calificat aceste informaţii drept "total false", potrivit lepoint.fr

 

(Traducere Rador)