Invitat în podcastul HAI România, fostul ministru de Externe Titus Corlățean, actual vicepreședinte al PSD, a comentat de ce este periculos pentru întreaga planetă precedentul creat de Federația Rusă odată cu invazia Ucrainei.

Chestionat de co-moderatorul Robert Turcescu dacă este realist să anticipăm o negociere de pace în războiul din Ucraina, cu o cedare de teritoriu din partea țării agresate, avocatul și juristul Titus Corlățean a observat că cel mai mare conflict militar al secolului 21 are implicații importante pentru toată omenirea.

Rusia a călcat în picioare Carta ONU

Invitatul a comentat modificarea cheie pe care o aduce războiul în echilibrul geopolitic planetar și geostrategic invocând Carta ONU.

„Când Rusia a invadat neprovocat Ucraina, s-a întâmplat un lucru. Dincolo de speța în sine dramatică legată de Ucraina, Rusia, membru al Consiliului de Securitate, cu o capacitate militară, strategică importantă, arsenal nuclear, a dat la rădăcina fundației comunității internaționale. Se numește multilateralism, adică societatea organizată pe reguli. Adică ceea ce e scris în Carta ONU. Toate principiile fundamentale ale dreptului internațional, între care nu doar integritate teritorială, suveranitate, independență.

Va urma Iranul precedentul Rusia?

Dar obligația de a-ți rezolva pașnic diferendele cu alții e principiu fundamental. Obligația de a nu recurge la forță, tot fundamentul. (n.red. - Rusia) l-a călcat în picioare. Rusia a deschis cutia Pandorei. S-a creat un precedent care poate fi folosit de oricine altcineva pe lumea asta, de exemplu Iranul, dacă comunitatea internațională nu reacționează și nu pune lucrurile la punct. Dacă nu dăm răspuns Rusiei, arunci în aer comunitatea internațională.

Noi suntem obligați, între altele, să inventăm o curte de justiție care să judece crima de agresiune. De ce? Crima de agresiune e altceva decât crimele de război, crime împotriva umanității. Asta este mai complicată, de ce? În ceea ce privește răspunderea, e crimă politică, juridică evident, dar este mai politică pentru că privește răspunderea șefilor unui stat, a conducerii politice și a statului pentru ceea ce face. 

Nu mulți în lumea asta sunt chiar doritori să meargă pînă la capăt pentru a pune bazele unei astfel de chestiuni. Se gândesc, am și eu niște trupe pe nu știu unde, dacă se întâmplă ceva? Or dacă noi nu dăm răspunsul la treaba asta, s-a creat precedentul pe care și alții îl vor urma. Și ai aruncat în aer funcționarea societății internaționale pe reguli. Noi suntem obligați, iubim nu iubim pe ucraineni, să susținem principiul și să susținem Ucraina", a argumentat Titus Corlățean în studioul EVZ-Capital.

Corlățean: Ucrainenii au o mie de ani de mulțumiri pe care ar trebui să mi le aducă

Însă practic, în teren, a mai observat fostul demnitar, nu sunt întrunite condițiile la acest moment pentru a se lega „un dialog politic" între cele două beligerante, fiecare dorind să păstreze teritoriile cucerite.

Invitatul a mai amintit că a avut un rol în recunoașterea juridică de către instituțiile internaționale de profil a etichetării Rusiei ca stat terorist și agresor după invadarea Crimeei și Donbassului, în anul 2004. De asemenea, a mai subliniat Titus Corlățean, Ucraina ar trebui să fie recunoscătoare pentru ajutorul primit din partea României.

„Facem niște lucruri excepționale pentru ucraineni pentru că războiul ăla e o nenorocire. Pe de altă parte, pentru tot ce facem eu cred că e nevoie de un respect și pentru efortul României. (...) Ucrainenii mie au o mie de ani de mulțumiri pe care ar trebui să mi le aducă pentru multe motive. Am făcut foarte multe lucruri pentru o cauză dreaptă. Dacă există o condamnare a Federației Ruse ca agresor în 3 martie 2014, după anexarea ilegală a Crimeei și Donbass, mi se datorează mie ca ministru de Externe al României. Pe 3 martie, când ne-a chemat Catherine Ashton la discuții, să adoptăm o poziție a UE, au fost 3 grupuri de state. A fost un grup ferm pe principii, balticii, România, Marea Britanie, suedezul și polonezul (...) După două ore de discuții doar pe primul paragraf, am ridicatg călărețul și am spus, am o propunere, definiția juridică a agresorului (...)", a mărturisit fostul ministru de Justiție și de Externe în podcastul moderat de Dan Andronic și Robert Turcescu.